Gastrita

Gastrita este o boală inflamatorie și distrofică a mucoasei gastrice care afectează tubul digestiv și se repercutează asupra întregului organism. Ea poate determina apariţia unor leziuni care, în timp, se pot vindeca prin cicatrizare, sau dimpotrivă, se pot agrava şi duce la complicaţii precum hemoragia şi perforaţia.

Introducere

Din punct de vedere al evoluției, pot fi două forme principale de gastrite, gastrite acute și gastrite cronice.
Gastritele acute sunt inflamații ale mucoasei stomacului survenite accidental și de scurtă durată și pot avea diverse cauze, de la îngerarea unor substanțe toxice și consumul excesiv unor alimente la cauze alergice. Din acest punct de vedere putem împârți gastritele acute în gastrite acute simple, gastrite corozive și gastrite alergice.
Gastritele cronice sunt procese inflamatoare ale straturilor mucos și submucos ale pereților gastrici, care duc la diminuarea secrețiilor gastrice, pe care o asigură sistemul secretor reprezentat de glandele gastrice ce secretă acid clorhidric și pepsină. Gastrita cronică este fie primară (de sine stătătoare), fie de însoțire a altor boli digestive, ca ulcerul gastro-duodenal, polipii gastrici sau cancerul Glossary Link gastric .


Simptome

Gastritele acute se manifestă prin dureri gastrice, arsuri, vărsături matinale (ca în Glossary Link alcoolism), varsături cu sânge în gastritele hemoragice medicamentoase, care necesită spitalizarea de urgență, deoarece uneori este necesară intervenția chirurgicală. Gastrita alergică este violentă, explozivă, dispare rapid și se poate repeta la reintroducerea alergenului alimentar.
Gastrita acută corozivă secundară îngerării sodei caustice sau de acizi tari este extrem de gravă și urmează de obicei esofagitei caustice: bolnavul are dureri, vărsături, cu Glossary Link caracter hemoragic, stare generală alterată; pot apărea perforații grave. Tratamentul de urgență este neutralizarea drogului: pentru soda caustica se administreaza oțet diluat l/4cu apa 10-200 ml, suc de lămâie, lapte, albuș de ou, iar pentru acizi, lapte sau hidroxid de aluminiu.
Este necesară spitalizarea de urgență pentru tratament complet și supraveghere medicală.

Gastrita cronică are ca simptomatologie durerea difuză epigastrică, sub formă de greutate postprandială, fără periodicitate, care cedează greu la antispastice și se accentueaza la enervări. Secreția gastrică fiind scazută cantitativ și foarte puțin acidă, pâna la anacida în formele avansate, va favoriza prezența și dezvoltarea bacteriilor și apariția diareei.

În anemia pernicioasă (sau anemia Biermer) există o Glossary Link gastrită cronică, cu dispariția totală (atrofia) a glandelor gastrice, denumita gastrita atrofică.


În toate formele de gastrită cronică secreția este scazută. De aceea trebuie evitat termenul de gastrită hiperacidă, deoarece marea majoritate a gastritelor au secreția gastrică diminuată prin atrofia sistemului glandular. Evoluția lor, de la gastrita ușoară, superficială, pâna la atrofia gastrică se face în timp de aproximativ 17 ani. Se cunoaște predispoziția gastritelor atrofice pentru cancerul gastric, boala fiind considerată cu risc crescut pentru Glossary Link cancer gastric și necesitând două examinări radiologice și cel puțin o fibrogastroscopie pe an. Bolnavii trebuie să se prezinte la medic îndată ce au simptomele amintite, iar după diagnosticarea afecțiunii să facă controalele periodice amintite.


Impact

Gastrita, în forma ei cronică, este o afecțiune legată de vârstă și se pare ca la 25% din persoanele trecute de 40 de ani si 66% din cele trecute de 60 de ani se constată aspecte de gastrită la examinarile morfopatologice (examenul microscopic al mucoasei gastrice), însă numai o parte din aceste persoane au și simptome clinice.



Cauze

Cauzele gastritelor acute sunt ingestia de alcool și băuturi concentrate, substanțe toxice ca amoniacul, mercurul, acidul sulfuric, soda cautică, acidul boric, medicamente ca aspirina, corticosteroizii, rezerpina, fenilbutazona, Glossary Link antibiotic, alimente foarte fierbinți sau reci, picante sau greu digerabile, consum excesiv de cafea. Mai există și cauze din interiorul organismului care pot genera gastrite acute:
• ureea la uremici
• boli infecțioase bacteriene sau virale ( infecția cu bacteria Helicobacter pylori)
• alergii alimentare
• boli vasculare.

În cazul gastritelor cronice, la baza lor stau:
• alimentația nerațională cu mese neregulate și reci
• gastritele acute frecvente sau insuficient tratate
• supraalimentația care dilată stomacul, condimentele, grăsimile prăjite
• fumatul și alcoolul
• soluțiile foarte sărate sau băuturile dulci și/sau acidulate
• unele afecțiuni cum ar fi uremia sau diabetul
• medicamentele ca aspirina, fenilbutazona sau antibioticele.
De asemenea apariția gastritei cronice este favorizată și de incompetența pilorului ce duce la refularea sucului biliar și pancreatic.



Diagnostic

Diagnosticarea gastritei se poate face după efectuarea unui consult medical urmat de efectuarea unor proceduri  specifice de investigare. Dintre aceste proceduri enumerăm :
radiografia cu raze X - după ingerarea unei substanțe de contrast, bariu, diferitele țesuturi sau organe vor avea transparențe inegale la radiațiile X, ceea ce va permite obținerea unor imagini concludente ale organelor ;
endoscopia -  prin introducerea, prin gură, a unui tub subțire și flexibil ( Glossary Link endoscop) prevăzut cu un aparat optic, până la nivelul stomacului și duodenului, se obțin imagini precise ale acestor organe. Metoda permite și recoltarea unor țesuturi și fluide din interiorul stomacului și duodenului .
gastroscopia - permite vizualizarea atentă și precisă a suprafaței mucoasei esofagului, stomacului și duodenului și identificarea modificărilor de tip inflamator și ulcerative ( esofagita, gastrita , ulcere).  Poate identifica surse de sângerare (ulcere, angiodisplazii) sau leziuni din interiorul esofagului, stomacului sau duodenului de tipul tumorilor benigne sau maligne.
Dacă diagnosticul este dificil de stabilit, se recomandă şi alte investigaţii, cum ar fi examenul histopatologic  sau investigarea bacteriologică a mucoasei gastrice.



Tratament

Tratamentul gastritei acute depinde de cauza sa. În perioada de manifestare a simptomelor, se recomandă o dietă preponderent sub formă lichidă pentru o perioadă relativ redusă de timp, până la ameliorare, urmând ca aceasta să fie înlocuită rapid de un regim normal cu trei mese echilibrate pe zi. Dieta lichidă trebuie prescrisă doar de către medic si nu trebuie urmată mult timp. Odată cu dispariția simptomelor, se poate relua alimentația normală, excluzând toate alimentele ce pot provoca arsuri la stomac. Administrarea unor medicamente - antiacide - sunt uneori esențiale pentru a reduce din intensitatea simptomelor. Trebuie excluse alcoolul și tutunul, iar aspirina și medicamentele antiinflamatorii trebuie evitate. În mod obișnuit, gastrita acută se vindecă cu un tratament adecvat.
În schimb, gastrita cronică se tratează cu medicamente care vizează diminuarea sau neutralizarea secreției acide sau cu antibiotice, atunci când este diagnosticată o Glossary Link infecție cu bacteria Helicobacter pylori. La fel ca și în cazul gastritei acute, fumatul și consumul de alcool sunt interzise si trebuie evitate medicamentele care cauzează arsuri de stomac. Se vor evita condimentele puternice și în exces, mesele neregulate, mâncărurile neîncălzite, afumăturile, rântașurile și sosurile.


Tratamente alternative

Fitoterapie
-    Onicus benedictus (schinel). Se folosește ca infuzie și tinctură; infuzie, cu o linguriță la o cană, din care se bea câte un sfert, cu o jumătate de oră înainte de masă; tincture, din 20 g plantă macerate în 100 ml alcool 70, timp de 7-8 zile. Se iau câte 40-50 de picături în apă, înainte de masă.
-    Herba Origani (sovârv). Infuzie concentrată, cu trei linguri de plantă la o cană, din care se beau 3-4 linguri, cu o jumătate de oră înainte de mese.
-    Herba Centauri ( fierea pământului, țintaură).  Infuzie cu o linguriță la o cană, din care se bea câte un sfert , cu o jumătate de oră înainte de mese.

Gemoterapie: Extract din muguri de Smochin - Ficus carica MG=D1, 35- 40 picături în apă, de 2 3 ori pe zi, 1 2 luni, în special în perioada primăvară, toamnă. La acest preparat, se mai pot asocia macerate glicerinice extract din muguri de Arin negru - Alnus glutinosa MG=D1 sau extract din mlădiţe de Afin - Vaccinium myrtillus MG=D1, pentru acţiunea lor cicatrizantă asupra mucoasei gastrice şi duodenale.

Apiterarapie: Miere de albine - normalizează activitatea secretorie și motorie a stomacului. De aceea și ceaiurile trebuie îndulcite cu miere. Dacă se consumă înainte de mese, cu apă rece, mărește aciditatea. Se iau câte 150 g pe zi, câte 50 g, înainte de mese cu o jumătate de oră. Cura durează de la 1 la 2 luni și se poate repeat la nevoie.

Glossary Link Balneoterapie: În faza de acalmie se recomandă cure de ape minerale în stațiunile: Olănești, Călimănești-Căciulata, Slănic Moldova, Sângeorz .

Alimentație/Stil de viațã

În general pentru gastrită se recomandă un regim ușor, excluzând alimentele iritante. În plus, bolnavii de gastrită sunt sfatuiți să evite prânzurile abundente, prin fragmentarea alimentației,evitarea fumatului, alcoolului, condimentelor puternice și în exces, a meselor neregulate, a mâncarurilor neîncalzite, a afumăturilor, rântașurilor, sosurilor. La fel ca și în gastrita acută se menține indicația unor mese dese și diminuate cantitativ.  
Cu alte cuvinte este de preferat adoptarea unei diete naturale şi neiritante, o alimentaţie simplă, proaspătă şi bine gătită, repaus fizic şi exerciţii de respiraţie, pentru calmare, precum şi terapii naturale de Glossary Link relaxare (meloterapie, aromaterapie etc).


Bibliografie

www.mayoclinic.com
Bioterapie - Virgil Geiculescu


 

 

Ultima modificareMarți, 05 Noiembrie 2013 20:20
O să te intereseze și: « Colita Icterul »
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top