Alte denumiri: boance, calce, calinica, căldărușa, cilimica, coconițe,
crăițe, fetișca, filimica, floare galbenă, flori osenești, gălbenare,
gălbenele, hilimica, nacotele, ochi galbeni, ruginele, rujulița,
roșioara, rușculițe, salomie, sinilii, stincuta, tătăiași, vizdoage.
În vechime era supranumită și „floarea ploilor“, deoarece atunci când nu se deschidea dimineața (între orele 6:00 și 7:00) – era semn că va ploua în acea zi, cu tunete. A fost cunoscută din antichitate de către romani, greci, egipteni, arabi și hinduși. Pentru antici, florile de gălbenele dăruite unei persoane simbolizau o dragoste stabilă. De asemenea, era renumită pentru virtuțile vindecătoare ale suferințelor de stomac, intestine și ficat, dar și pentru cicatrizarea rănilor. În Evul Mediu, când șofranul, destul de scump în Europa, era folosit drept colorant alimentar, populația mai săracă folosea o fiertură din petalele ei pentru coloratul colacilor.
Totodată, era renumită în vindecarea infecțiilor pielii, fiind apreciată atât în medicina populară, cât și în cea care se practica la curțile regale. Se spune că Henry al VIII-lea, regele Angliei, aprecia în mod deosebit tratamentul cu galbenele.Este o plantă cu tulpină înaltă, ramificată și păroasă, cu flori centrale, tubuloase, de culoare galbenă. O putem întâlni în întreaga țară pe terenuri necultivate, pe marginea drumurilor, a căilor ferate și pe lângă garduri.Înflorește din mai până în septembrie iar florile se recoltează fără codițe când sunt complet dezvoltate. Recoltarea se face succesiv 3-4 zile, după ce se ridică roua și până seara se usucă în straturi subțiri, la umbră. Florile de gălbenele conțin saponine, flavone, acizi grași; acest fitocomplex este responsabil de acțiunile: coleretică, antiinflamatoare, antibacteriană, antifungică, antivirală, antitrichomoniziacă. Datorită acestor efecte Gălbenelele sunt folosite în numeroase boli cum ar fi gastrite hiperacide, ulcer gastric, ulcer duodenal, colecistita, icter infectios, ulceratii canceroase, inflamatii ale colonului, hemoroizi, vermifug, boli de ficat, cicatrizant intern, dismenoree, uz extern: leucoree, trichomoniaza, acnee, arsuri, degerături, răni purulente, cancerul pielii, leziuni ulceroase ale sânilor, cancer mamar, boli tegumentare, micoze, osteoporoza.Uleiul de gălbenele are efect cicatrizant, antiinflamator, calmant, antibacterian, antifungic. Acțiunea antibacteriană ți antifungică se datorează în special uleiului volatil. Proprietățile calmante și antiinflamatoare sunt atribuite prezenței manganului și carotenoizilor din compoziția chimică a florilor de gălbenele. Datorită principiilor active pe care le conține uleiul de gălbenele are și acțiune antiinflamatoare, cicatrizantă, epitelizantă în afecțiunile pielii. De curând s-au evidențiat farmacodinamic proprietățile antiedematoase ale gălbenelelor. Uleiul de gălbenele se folosește și ca materie primă la prepararea produselor cosmetice și a celor farmaceutice (unguente, creme, geluri, lotiuni, ovule, etc.).
Retete:Infuzia: 2 lingurițe cu vârf de floare uscată la 300 ml apa clocotită. Din infuzie se bea călduț ceaiul de 3 ori în decursul unei zile înainte cu o jumătate de oră de masă.O infuzie mai concentrată se prepară din 4 linguri de flori la 200 ml apă din care se beau 3 linguri pe zi; pentru reglarea ciclului menstrual se pot lua de 3 ori pe zi câte 30 picături de tinctură în puțină apă. Tinctura: se poate obține din florile proaspăt culese care se introduc intr-un recipient de sticlă de circa 1 litru, peste care se toarnă alcool pâna se acoperă florile. Vasul se așează în apropierea unei surse de căldură sau la soare unde trebuie sa stea timp de 2 săptămâni. Alifie: se înfierbintă 100 g de untura de porc nesărată, peste care se pun 20 g de flori proaspete, se lasă să sfârâie la foc mic. Se amestecă încet timp de 10 minute apoi se dă tigaia la o parte și se lasă să stea așa până a doua zi când se încălzește din nou amestecul și se filtrează printr-un tifon, într-un borcan, în care se stoarce și rezidul rezultat din prăjirea plantei. Se aplică alifia, în straturi subțiri în zonele cu arsuri și degerături. Baile de șezut: 30 g de flori proaspat culese se lasă să stea în apă rece timp de 24 ore. După acest timp se fierb timp de 10 minute în apa în care au stat și se adaugă la apa de baie din cadă la nivelul de 25-30 cm, atât cât sa ne acopere șoldurile. Baile de șezut vor dura timp de 10-15 minute și se fac de două ori pe zi timp de 12 zile. Perna de flori: se realizează foarte simplu din flori culese și puse la uscat undeva la umbră timp de 24 ore, după care se introduc într-un săculeț pe care îl aplicăm pe abdomen în cazul durerilor ulceroase, pe mijloc în cazul durerilor renale, dar mai ales pe față pentru revigorarea tenului marcat de diferite spasme.
Acest articol a fost citit de 5781 ori.
Comenteaza articolul
Comentarii (1)
1. Scris de geta in 22-10-2008 20:30
galbenelele
In galbenele exista o intreaga farmacie naturala si daca fiecare femeie ar bea macar un ceai de galbenele pe zi multe probleme medicale ar rezolva fara sa fuga la medic.
Alte denumiri: boance, calce, calinica, căldărușa, cilimica, coconițe,
crăițe, fetișca, filimica, floare galbenă, flori osenești, gălbenare,
gălbenele, hilimica, nacotele, ochi galbeni, ruginele, rujulița,
roșioara, rușculițe, salomie, sinilii, stincuta, tătăiași, vizdoage.
