Frigiditatea, (anafrodizia, anestezia sexuală sau anorgasmia feminină) a fost definită ca absența libidoului sau ca imposibilitatea femeii de a ajunge la orgasm în urma unui contact sexual vaginal cu un bărbat. Prezența acestei tulburări sexuale creează dificultăți în viața conjugală prin absența emoțiilor erotice, a senzațiilor sexuale, la femei, făcând imposibilă producerea oegasmului. Perpetuarea acestei stări poate favoriza apariția animozităților între soți, fragilizând interrelațiile dintre aceștia și deteriorând viața familiară. În unele situații, pentru a masca frigiditatea de care suferă, femeile mimează în timpul contactului sexual senzația de orgasm. Fregvența frigidității, în funcție de diverși autori, se situează între 30% și 50% cu nuanțe și intensități diverse în funcție de caracteristicile individuale. În etiologia frigidității, scăderea sau absența libidoului poate fi produsă de numeroase cauze: -Cauze fiziologice. Acestea determină absența libidoului în perioada prepubertară și chiar pubertară până în momentul când se produce maturizarea psihosomatică și interesul fetei pentru bărbați. Se citează o scădere progresivă a libidoului din perioada de premenopauză, când se apreciează a fi prezent la numai 60% din femei, pantru ca după instalarea menopauzei să se întâlnească numai 20%. Deasemenea se consideră fiziologică diminuarea libidoului în timpul gravidității și după naștere când preocupările psihoafective ale femeii pentru copil depășesc pe cele direcționate sexual. -Cauze constituționale. Acestea sunt foarte numeroase, în funcție de caracteristicile individuale ale femei, fiind influențate de educația în familie, în școală, în mediul social în care acesta trăiește și lucrează. Un rol important revine primelor experiențe sexuale, când brutalitatea partenerului, agresivitatea acestuia, condițiile precare ambientale în care s-a desfășurat actul sexual pot traumatiza psihic femeia, antrenând o diminuare uneori definitivă a libidoului. De asemenea, lipsa stimei și afecțiunii față de partener, frica de contactare a unor boli, mai ales venerice, teama de a rămâne gravidă etc., pot favoriza apariția frigidității. O scădere a libidoului se citează și în cazul unei abstinențe prelungite, la femei cu preocupări psihice foarte intense în alte domenii. -Cauze organice. Acestea pot produce o diminuare a libidoului, prin afectarea organelor genitale: leziuni vulvo-vaginale, afecțiuni uterine etc., precum și prin cauze extragenitale, ca boli cronice consumptive, insuficiețe ovariene, corticosuprarenale, tiroidiene etc. -Cauze farmacologice. Folosirea timp îndelungat a unor medicamente, mai ales tranchilizante, neuroleptice, hiptnotice și sedative sau care au în mod secundar efecte sedative sau hiptnotice. Înafară de factorul timp, un rol deosebit revine dozelor folosite. Absența orgasmului favorizează congestia organelor genitale datorită menținerii fluxului de sânge în structurile erectile, absenței relaxării musculaturii și inhibării secrețiilor vaginale. În aceste cazuri, în timpul actului sexual sau în timpul mersului aceste femei prezintă dureri lombare și pelviene, precum și o stare de tensiune frecvent asociată cu senzația de insatisfacție. În funcție de simptomatologie, frigiditatea a fost clasificată în: 1.Frigiditatea totală sau completă, caracterizată prin absența oricărui impuls sexual pentru bărbați, contactul sexual având un caracter aproape mecanic și efectuându-se în lipsa oricărei senzații erotice. 2. Frigiditatea incompletă, definită ca acea formă clinică în care există dorința sexuală, dar în condiții de excitație erotică diminuată, care nu se intensifică în timpul contactului sexual și nu se obține astel niciodată orgasmul. 3. Frigiditatea parțială, caracterizată printr-o sexualitate normală, dar cu imposibilitatea d a ajunge la orgasm vaginal, obținându-se însă o stare de satisfacție asemănătoare orgasmului, în urma excitării îndelungate a organelor genitale externe și în special a clitorisului. Într-o categorie aparte pot fi cuprinse toate cazurile care au o atracție foarte redusă la bărbat, cu o hiposensibilitate sexuală pasageră sau libido diminuat, alternând cu stări de excitație sexuală normală, precum și frigiditatea relativă conjugală datorită unei incapacități a bărbatului de a produce orgasmul la femeie. În mod obișnuit , se descriu mai multe forme clinice de frigiditate: Frigiditatea simptomatică sau secundară, care apare ca un simptom în cadrul unor boli cunoscute: leziuni cerebrale și medulare, diabet zaharat, anemii, obezitate, astenii grave cu scăderi ponderale importante, toxicomanii(alcoolism cronic, morfinomanie etc), infantilism genital, modificări de troficitate, elascititate și dimensiuni ale zonei vulvo-vaginale, prolapsul vaginal, rupturile perineale, prolaps uterin, inflamații ale organelor genitale și anexelor, insuficiențe ovariene primitive, insuficiențe ovariene secundare, hipersecreție de estrogeni, acromegalie, insuficiență hipofizară, sindromul adiposo-genital, mixedemul primitiv sau secundar, terotoxicoză, boala lui Basedow, insuficiența corticosuprarenală cronică(boala Adisson), sindromul suprarenometabolic(Cushing), hipercorticisme androgenice, tumori epifizare etc. Frigiditate funcțională, psihogenă poate fi favorizată de numeroși factori psihici care pot inhiba dorința sexuală și/sau orgasmul la femei. Dintre aceștia se menționează: absența afectivității, a emoțiilor erotice stimulate, o viață severă excesivă a fetei în mediul familiar, conflicte conjugale ale părinților, comportament incorect al soțului, lipsa de tact, brutalitate, trivialitate, gelozia soțului sau a soției, infidelitatea, manieră brutală, violență în care s-a desfășurat primul contact sexual, absența stimei față de soț, căsătoria din interes, teama de sarcină, absența preludiului, poziții și tehnici copulatorii neplăcute sau neacceptate de femeie, ejacularea precoce a bărbatului sau practicarea metodei „coitus iterruptus”, ambianța de disconfort în care se desfășoară actul sexual, gesturi sau obiceiuri neplăcute, vulgare ale bărbatului, autoerotismul, teama femei de a nu contracta o boală venerică etc. Considerată ca un simptom nevrotic declanșat de un partener greșit ales, frigiditatea funcțională este favorizată de numeroși factori nevrozanți și afecțiuni, cum sunt: nevroza astenică, psihastenia, isteria. Stările constituționale psihice, morbide și psihopatiile pot constitui factori favorizați ai frigidității, ca, de exemplu: schizofrenia, melancolia, psihoza maniacodepresivă etc. Acest articol a fost citit de 8852 ori.
Comenteaza articolul
Comentarii (2)
1. Scris de ioana in 16-06-2009 16:24
frigiditatea
ce sa fac daca frigiditatea este totala, sotu chiar nu ma crede ca nu am chef, o fac de nevoie,dar din partea mea m-as putea lipsi,
2. Scris de alexandru in 13-03-2010 17:47
frigiditatea
ce modalitati de revenire egzista si daca sunt garantate.