Fertilizarea în vitro și nașterea programată, în creștere
Numărul cuplurilor care au decis să apeleze la metoda fertilizării in vitro și
s-au adresat Clinicii de Ginecologie I din Cluj-Napoca a crescut de cinci ori
de la înființarea, în urmă cu opt ani, a laboratorului de biologie a
reproducerii umane asistate. Șeful clinicii,
medicul Florin Stamatian, a explicat că începuturile au fost cele mai grele,
deoarece era nevoie de experiență pentru crearea unui asemenea laborator, care
acum înglobează tot ceea ce este necesar pentru ca, în final, un cuplu cu
probleme de fertilitate să poate avea un copil sănătos.
"Acest compartiment s-a născut datorită dorinței profesorului Vasile
Surcel (fostul șef al clinicii), care a fost un vizionar. Lucrăm aici cu
mecanisme atât de fine și ne adresăm unui sistem atât de labirintic și
necunoscut, încât uneori am o senzație chiar ciudată că ne jucăm de-a
Dumnezeu", a declarat dr. Stamatian.
În cei opt ani de funcționare, centrul a ajutat la aducerea pe lume a 400 de
copii, printre care și câteva perechi de gemeni, iar numărul cuplurilor a
crescut de la 50 pe an, la 250.
Adresabilitatea a crescut în principal datorită rezultatelor, rata de succes a
fertilizărilor efectuate la Cluj fiind de 29-30%, față de o rată de 25%
acceptată în Europa.
Totuși, în ciuda acestor lucruri, există și nereușite, iar un laborator, oricât
de dotat, nu poate înlocui natura, medicul clujean explicând că organismul are
un orar biologic, care nu poate fi stabilit cu exactitate nici măcar de
specialiști.
"Se vorbește despre așa numita fereastră de implantare. Organismul știe că
spermatozoidul trebuie să ajungă în trompă, unde are loc fecundația, de unde
oul trebuie să ajungă în uter, la o întâlnire cu un endometru pregătit. Este un
orar biologic foarte variabil, nu poate fi controlat și diferă de la o femeie
la alta'', a spus dr. Stamatian.
Acesta afirmă că și în reproducerea umană, rata de succes se situează la 30%
deoarece nu toate organismele sunt apte în fiecare lună să primească o sarcină.
"Organismul uman nu este o mașină. De multe ori am avut un sentiment de
frustrare. Lucrezi cu ceva de neînlocuit și de necontrolat", a spus
medicul.
Un alt argument al creșterii numărului cuplurilor care apelează la fertilizarea
în vitro este acela că suma de bani necesară acestei proceduri - aproximativ
3.000 de euro - nu mai reprezintă o sumă atât de mare.
"Din păcate, deși s-a încercat, nu am reușit introducerea unui program
național de susținere financiară a cuplurilor infertile. În toate țările
civilizate, două tentative de fertilizare in vitro sunt susținute de Ministerul
Sănătății", a spus medicul, care a precizat că 80% din această sumă o
reprezintă prețul medicamentelor pe care pacienta trebuie să le ia.
Pe de altă parte, deși numărul celor care apelează la Clinica de ginecologie
din Cluj a crescut, medicii se gândesc să se limiteze la cifra atinsă deja,
deoarece această acțiune ar putea aluneca din zona științei în cea a
comercialului.
"Acum încercăm să ne gândim să menținem limita la 250, pentru că avem
nevoie de incubatoare, de dotări ca să putem acoperi mai mult. Nu o să acceptăm
niciodată programări de genul marțea e zi de puncții, miercurea de
fertilizări…", a mai spus dr. Stamatian.
Acesta a explicat că aceia care apelează la fertilizarea în vitro sunt în
general oameni peste 37 de ani, care recurg la această metodă după ce au
epuizat toate celelalte variante de tratament pentru sterilitate, respectiv
infertilitate.
Pe de altă parte, medicii nu doresc să încalce anumite limite etice și
deontologice și au refuzat întotdeauna să reactiveze organismului unei femei
care se afla deja la menopauză și nu au acceptat conceptul de mamă purtătoare.
"Ne-am limitat la cupluri stabile, sănătoase, care erau capabile să
asigure viitorului copil un cămin, un mediu familial. Trebuie să ne gândim și
la aceste aspecte, nu se poate să te limitezi strict la partea medicală sau de
business", a mai spus Stamatian.
La polul opus acestor cazuri se află cel al gravidelor care, din ce în ce mai
des, aleg să nască prin cezariană, deși acest lucru nu este neapărat necesar,
la o dată aleasă de ele. Medicul clujean consideră că aceste opțiuni au la bază
o psihoză a viitoarei mame, căreia îi este teamă de naștere, dar și rațiuni
apărute în economia de piață.
"La un moment dat apare acest sentiment - m-am săturat, vreau să nasc
mâine. Vine ginecologul și zice '24 februarie e duminică, nu mai bine nașteți
vineri?' Iar mama zice 'știți, m-am gândit și eu că e week-end și poate plecați
undeva'. Din această simbioză a interesului medicului cu cel al pacientei apare
ideea nașterii programate. Pe de altă parte, frica de necunoscut, vecina de pe
culoar și informațiile de pe internet induc teama nașterii și apare dorința de
operația cezariană, fără să se țină cont că e o operație chirurgicală care își
are pericolele ei. Și dacă tot facem cezariană, de ce să mai așteptăm durerile?
Facem naștere programată, să vină și soțul, și mama, și soacra. Totul are
motivație psihosocială, nu medicală", a mai afirmat dr. Stamatian. /Rompres/ Acest articol a fost citit de 1312 ori.
Numărul cuplurilor care au decis să apeleze la metoda fertilizării in vitro și
s-au adresat Clinicii de Ginecologie I din Cluj-Napoca a crescut de cinci ori
de la înființarea, în urmă cu opt ani, a laboratorului de biologie a
reproducerii umane asistate. Șeful clinicii,
medicul Florin Stamatian
