Factorii hormonali intervin atât în timpul vieţii intrauterine cât şi postnatal.
Hormonii fetali au un rol minor în dezvoltare. Hormonul somatotrop hipofizar se secretă din săptămâna a VIII-a de gestaţie. Controlul secreţiei de STH prin factorul de eliberare hipotalamică se realizează însă după naştere.

Hormonii materni provin din hormonii placentari şi hormonii produşi de organismul mamei care traversează bariera placentară.

Placenta produce gonadostimuline, care vor influenţa dezvoltarea gonadelor fetale şi prolactina, care are efect asemănător cu STH asupra creşterii fetale. STH, glucocorticoizi, mineralocorticoizi traversează bariera placentară în timp ce insulina şi hormonii tiroidieni trec în cantitate mai mică.

După naştere, controlul creşterii şi dezvoltării copilului se află sub influenţa hormonilor axului hipotalamo-hipofizar. Hipofiza controlează creşterea prin intermidiul hormonului somatotrop (STH), hormon antehipofizar, anabolizant. El intervine ca reglator al creşterii. Secreţia inadecvată a lui determină nanism, iar secreţia în exces gigantism. STH acţionează fie direct asupra receptorilor de creştere, fie prin intermediul unor factori de creştere numiţi somatomedine (somatomedina A, B, C, IGF-Î, IGF-2). STH este secretată pulsatil. Reglarea secreţiei de STH depinde de două neuropeptide hipotalamice: hormonul de eliberare al STH şi somatostatina (hormon inhibitor al eliberării de STH). Reglarea acestor două neuropeptide este dependentă de neurotransmiţători.