Investigații neurologice au detectat diferențe de mentalitate la persoane
conservatoare sau progresiste. Când cetățenii spanioli vor merge la vot, la 9
martie, vor simți că îți manifestă preferințele politice în mod liber, după ce
au luat o decizie bazată pe o analiză rațională a propunerilor prezentate de
diferitele partide. Totuși unele cercetări realizate recent, cu tehnologiile
cele mai sofisticate ale neurologiei moderne, sugerează că atunci când o
persoană merge să voteze, poziția lui politică este condiționată - cel puțin în
parte - de mecanisme cerebrale total inconștiente, se arată într-un articol
publicat de ziarul El Mundo la rubrica Știință.
Doctorul David Amodio, de la Universitatea din New York și colaboratorii săi,
au descoperit recent că există evidente diferențe neurologice între indivizii
care se definesc ei înșiși drept conservatori sau progresiști. Mai concret,
oamenii de știință au detectat o mai mare activitate neuronală în regiunea
cerebrală (așa-numitul cortex singular anterior) la persoanele care se declară
ca făcând parte din aripa de stânga a spectrului public. Pentru a ajunge la
această concluzie, cercetătorii au supus 43 de voluntari unei serii de probe
cognitive care au examinat capacitatea lor de a accepta schimbări în modul de
gândire, în timp ce activitatea lor cerebrală era analizată pe un scaner.
Experimentul a demonstrat că cei care se defineau drept progresiști aveau o mai
mare facilitate de a rupe cu rutina și de a inova, decât cei care se autointitulau
conservatori. Acest comportament coincidea, pe de altă parte, cu
electro-encefalogramele obținute în timpul testului: cei de stânga manifestau o
mai mare activitate în cortexul singular anterior.
”Cercetările noastre”, spune Amodio, ” sugerează că orientarea politică a unui
individ poate fi legată de modul în care creierul său procesează informația”.
Ceea ce nu înseamnă, obligatoriu, că o persona este din punct de vedere
biologic programată să devină un conservator sau un progresist, dar că poate să
se nască cu o predispoziție cerebrală pentru a accepta o gândire conservatoare
și a respinge orice altă propunere care să implice o mare transformare socială.
În orice caz, însuși Amodio recunoaște că mecanismele cognitive dezvăluite de
studiu nu sunt procese inalterabile care să genereze poziții politice
inflexibile, ci tendințe care pot să ne împingă să îmbrățișăm o anumită
ideologie cu mai mare ușurință. Prin urmare, atunci când mergem la vot, nu se
poate spune că suntem marionetele propriului nostru creier, dar că este de
netăgăduit faptul că structura noastră neuronală poate face presiuni pentru o
tendința sau alta, fără să fim conștienți de asta, conchide articolul. /Rompres/ Acest articol a fost citit de 1096 ori.
Investigații neurologice au detectat diferențe de mentalitate la persoane
conservatoare sau progresiste. Când cetățenii spanioli vor merge la vot, la 9
martie, vor simți că îți manifestă preferințele politice în mod liber, după ce
au luat o decizie bazată pe o analiză rațională a propunerilor prezentate de
diferitele partide. 
