Hipertiroidia

Hipertiroidia reprezintă termenul medical pentru toate manifestările de la nivelul organismului cauzate de o tiroidă hiperactivă (funcţie în exces a tiroidei). La persoanele cu Glossary Link hipertiroidism, glanda tiroidă produce prea mulţi hormoni tiroidieni. Atunci când se întâmplă acest lucru, metabolismul organismului este crescut, ceea ce poate cauza o multitudine de simptome.

Introducere

Tiroida este o glandă în formă de fluture situată în mijlocul gâtului,  mai jos de Glossary Link laringe (corzile vocale) și deasupra claviculei. Tiroida produce doi hormoni, triiodotironina (T3) şi tiroxina (T4), care reglementează modul în care organismul utilizează și stochează energie (de asemenea, cunoscut sub numele de metabolismul organismului).
Tiroida este controlată de o glandă din creier, cunoscută sub numele de glanda pituitară sau Glossary Link hipofiza. Hipofiza produce hormonul de stimulare tiroidiană (TSH), care stimulează tiroida să producă T3 și T4.

Simptome

Aspectul bolnavului cu hipertiroidie este unul specific:  este o persoană slabă, agitată, nervoasă, care vorbeşte mult şi repede, transpiră şi roşeşte uşor. Hipertiroidia se asociază cu creşterea volumului glandei tiroide, iar atunci cînd apar şi modificări oculare, cu protruzia globilor oculari, se numeşte boala Graves-Basedow.

Adultul cu hipertiroidie slăbeşte rapid şi masiv în greutate, în pofida aportului alimentar exagerat; masele adipoase şi musculare se topesc, iar forţa musculară şi rezistenţa la efort fizic scade. Bolnavul se plânge că „i se taie picioarele" sau „îi fug picioarele de sub el“ atunci când urcă sau co¬boară scările. Tulburările neurologice sunt evidente şi supărătoare : tremură¬turi ale mâinilor când stă cu braţele întinse înainte şi degetele răsfirate, tremurături care pot cuprinde întreg corpul. Faciesul este cu privire fixă, ochii larg deschişi, clipind rar, semne care dau privirii aspectul de teamă.
Bolnavii se plâng de insomnii şi palpitaţii. Hiperexcitabilitatea siste¬mului nervos le determină tulburări psihocomportamentale cum ar fi irascibilitate şi nelinişte. Un hipertiroidian este o persoană dificilă în familie şi societate. Cu o emotivitate exagerată, plânge şi râde uşor, iar ideaţia este rapidă, mergând până la fuga de idei.

În cursul evoluţiei tireotoxicozei poate să apară un accident Glossary Link acut denumit criza tireotoxică sau encefalopatia tireotoxică, declanşată de infecţii intercurente, stresuri. Tabloul, clinic este dominat de tulburările neuropsihice: agitaţie psihomotorie, Glossary Link delir, stări confuzionale, halucinaţii auditive şi vizuale, care necesită instituirea de urgenţă a tratamentului, boala evoluând rapid către Glossary Link deces.

Hipertiroidismul la copil debutează în peste 80% din cazuri după vârsta de 10 ani şi este mai frecvent la fete decât la băieţi. Semnele de debut sunt pierderea greutăţii în condiţiile unui aport alimentar normal sau crescut, tahicardia inexplicabilă, care se menţine şi în somn, nervozitate, Glossary Link logoree. Copiii sunt irascibili, neascultători, cu randament  şcolar scăzut, datorită lip¬sei de atenţie şi concentrare. Ritmul creşterii în hipertiroidismul infantil este accelerat, copiii având o înălţime medie peste normal. În unele cazuri, hiper¬tiroidismul poate întârzia maturaţia sexuală. Postoperator pot să apară tul¬burări ale ciclului menstrual la fete, fertilitate scăzută şi risc de Glossary Link avort crescut după concepţie.

Impact

În cazul hipertiroidismului femeile sunt de 4-6 ori mai afectate decât bărbaţii. Totodată apare de obicei la vârste mai înaintate, peste 50 de ani, fiind mai frecventă în zonele cu deficit de iod. 

Cauze

Boala Basedow-Graves este cea mai frecventă cauză de hipertiroidism. La persoanele cu boala Graves , sistemul imunitar produce un anticorp care stimulează glanda tiroidă să producă hormoni tiroidieni în exces. Acest lucru se petrece cel mai frecvent la femei cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, dar poate apărea la orice vârstă, la bărbaţi sau la femei. Glanda tiroidă creşte în volum ( guşă )  și produce cantități excesive de hormoni tiroidieni, care provoacă simptome de hipertiroidism.

 

Unii pacienţi dezvoltă probleme cu ochii ( orbitopatia Graves ), care cauzează simptome de iritaţie, roșeaţă sau uscăciune la nivelul ochilor, și, în cazuri severe, poate provoca vedere dublă. Alții dezvoltă umflături  în spatele sau în jurul ochilor care cauzează umflarea ochilor  sau inflamarea muşchilor pleoapelor ce provoacă deschiderea excesivă a lor. Manifestările mai severe ale bolii oculare Graves sunt mai puțin frecvente, cu excepția pacienţilor fumători . În forma sa cea mai severă , persoanele cu Glossary Link oftalmopatie Graves pot dezvolta inflamarea nervului optic, ce poate duce la pierderea vederii .

 

Alte cauze
• Unul sau mai mulţi noduli tiroidieni pot produce hormoni tiroidieni  în exces. Nodulul mai este numit nodul fierbinte, nodul toxic  sau atunci când există mai mult de un nodul, gușă nodulară toxică .
• Tiroidită nedureroasă și tiroidita postpartum sunt tulburări în care tiroida devine temporar inflamată și eliberează în sânge o cantitate prea mare de hormoni tiroidieni , cauzând hipertiroidism .
• Tiroidita postpartum se poate declanşa la mai multe luni de la naştere. Simptomele de hipertiroidism pot dura mai multe luni, urmate adesea de mai multe luni de simptome de hipotiroidie, cum ar fi oboseală , crampe musculare , Glossary Link balonare, și creșterea în greutate .
• Tiroidita subacută ( granulomatoasă ) se consideră a fi cauzată de un Glossary Link virus. Aceasta cauzează mărirea dureroasă a  glandei tiroide. Tiroida devine inflamată și eliberează o cantitate crescută de hormoni tiroidieni în circuitul sanguin; hipertiroidismul se rezolvă atunci când infecția virală se ameliorează și poate fi, de asemenea, urmat de mai multe luni de simptome hipotiroidiene .
• Administrarea în exces de medicamente ce conţin hormoni tiroidieni pentru tratarea hipotiroidismului.

Diagnostic

Hipertiroidismul poate fi diagnosticat în principal cu ajutorul analizelor de sânge care măsoară cantitatea de hormoni tiroidieni (T3 şi T4)  și de stimulare a hormonilor tiroidieni (TSH). De obicei, nivelul de hormoni tiroidieni este ridicat și nivelul TSH este scăzut.
De asemenea scanarea tiroidei prin ecografie sau computer tomograf (CT) sau rezonanţă magnetică (IRM) poate fi, de asemenea, recomandată pentru a ajuta la determinarea cauzei  hipertiroidiei (boala Graves, guşă nodulară toxică sau tiroidită). Ecografia permite măsurarea dimensiunilor tiroidei şi prezenţa nodulilor pe când CT sau IRM ar fi utile la stabilirea raporturilor tiroidei cu organele vecine.

Tratament

Tratamentul hipertiroidismului are că obiectiv normalizarea producţiei de hormoni tiroidieni
Tratamentul medical pentru hipertiroidism include tratament medicamentos, tratament cu iod radioactiv sau intervenţii chirurgicale.

Tratamentul medicamentos. Cele două tipuri principale de medicamente utilizate pentru tratarea hipertiroidismului sunt medicamente antitiroidiene și beta-blocante.
Medicamentele antitiroidiene acţionează prin reducerea cantităţii de hormoni tiroidieni produse de tiroidă.
Aceste medicamente pot fi utilizate :
• pe termen scurt, patru până la opt săptămâni de tratament la persoanele cu boala Graves sau guşă nodulară toxică , înainte de începerea tratamentului cu iod radioactiv sau intervenții chirurgicale;
• pe termen lung (unul sau doi ani ) ca tratament pentru boala Graves . Boala intră în perioade de Glossary Link remisie la aproximativ 30 la sută dintre pacienţi  iar medicamentele antitiroidiene pot fi folosite pentru controlul hipertiroidiei  în toată această perioadă de timp.

Medicamentele antitiroidiene pot avea unele efecte secundare minore , cum ar fi erupții cutanate, Glossary Link urticarie , dureri articulare , febră  și deranjamente la stomac . O complicaţie mult mai gravă numită Glossary Link agranulocitoză ( lipsa de celule albe din sânge ) poate apărea, dar acest lucru este foarte rar. Pacienții care iau medicamente antitiroidiene ar trebui să informeze imediat doctorul lor specialist, în cazul în care apar simptome cum ar fi dureri de gât, febră sau orice alte semne de infecţie.

În timp tratamentului cu medicamente antitiroidiene, se vor face analize de sânge pentru hormonii tiroidieni la fiecare patru până la șase săptămâni până ce hipertiroidismul este sub control .

Betablocantele cum ar fi atenololul sau propranololul , sunt adesea inițiate imediat ce diagnosticul de hipertiroidism este dat . În timp ce medicamentele beta-blocante nu reduc producţia de hormoni tiroidieni, ei pot controla multe dintre simptomele supărătoare , cum ar tahicardia, tremurul , anxietatea şi intoleranţa la căldură. Odată ce  hipertiroidismul este sub control (după tratamente cu  medicamente antitiroidiene, Glossary Link chirurgie sau iod radioactiv) se opreşte tratamentul cu beta - blocante.

Iodul radioactiv. Distrugerea tiroidei cu iod radioactiv, procedeu numit ablaţie, este un mod permanent de a trata hipertiroidia. Cantitatea de radiaţii utilizate este mică și nu cauzează Glossary Link cancer, infertilitate sau malformaţii congenitale. Iodul radioactiv este dat în formă lichidă sau de capsule  și funcționează prin distrugerea celei mai mari părţi din țesutul tiroidian. Aceasta durează aproximativ 6 până la 18 săptămâni. Persoanele cu simptome severe, adulții mai în vârstă și persoanele cu probleme cardiace ar trebui să fie mai întâi tratate cu medicamente antitiroidiene pentru a controla simptomele . Cei mai mulţi oameni care iau iod radioactiv dezvoltă Glossary Link hipotiroidism și vor trebui să ia suplimente de hormoni tiroidieni pentru tot restul vieții lor.

Asemenea altor tratamente, există anumite riscuri ale tratamentului cu iod radioactiv.  Uneori , după un tratament aparent de succes, se revine la condiția dinainte și tratamentul trebuie repetat. Aproximativ 10 la 20 la sută din persoanele care folosesc un tratament cu iod radioactiv au nevoie de o a doua doză. Aceste persoane au, de obicei, hipertiroidism sever sau o guşă foarte mare .
Ocazional, persoanele cu boala Graves constată că simptomele lor la ochi se agravează după terapie. Pacienţii care nu sunt trataţi cu iod radioactiv trebuie să evite contactul fizic apropiat, mai ales cu copii mici și femeile gravide, de la trei la șapte zile după tratament, deoarece există posibilitatea de a le expune la doze mici de radiaţii. Acest lucru poate fi dificil pentru părinții cu copiii mici .

Tratamentul chirurgical. Deşi extirparea chirurgicală a glandei tiroide este un tratament permanent pentru hipertiroidism, este folosit mai puţin decât tratamentul cu medicamente antitiroidiene sau iod radioactiv, din cauza riscurilor  și a cheltuielilor asociate cu chirurgia tiroidei. Riscurile includ deteriorarea nervilor din zona corzilor vocale și afectarea glandelor paratiroide, care controlează metabolismul calciului în organism.

Cu toate acestea, intervenția chirurgicală este recomandată atunci când :
 • creşterea în volum a tiroidei (guşa endemică) face dificilă respiraţia
 • medicaţia nu poate fi tolerată și nu se doreşte folosirea iodului radioactiv
 • există un nodul la nivelul glandei tiroide care ar putea fi canceros .

După intervenţia chirurgicală sunt necesare testări regulate, la intervale de 3-6 luni, al nivelului hormonilor tiroidieni și monitorizarea pentru semne de hipo sau hipertiroidism. Cei mai mulţi pacienţi dezvoltă hipotiroidism după intervenţia chirurgicală şi necesită tratament cu hormoni tiroidieni de sinteză.

Tratamente alternative
Fitoterapie: roiniţă, lavandă, salvie, chimen, coriandru, fenicul, anason, busuioc, talpa gâştii, păducelul.
Gemoterapie: Se recomandă administrarea alternativă o zi Cornus sanguinea ( muguri de sânger , 50 pic. dimineaţa ) , o zi Viburnum lantana ( muguri de călin, 50 pic.dimineaţa ). Seara, pentru a contracara manifestările hipertiroidiei se administrează alternativ, o zi Tilia tomentosa ( sedativ, liniştitor, 50 pic), o zi Crataegus oxyacantha (sedativ şi reglator neurovegetativ  la nivel cardiac, 50 pic.) Dacă valorile hormonilor tiroidieni (T3 şi T4) şi ale TSH sunt normale, dar pacientul prezintă simptome caracteristicie hipertitoidiei (palpitaţii, tremurături etc. datorate unor tulburări neurovegetative) se alternează o zi Cornus sanguinea (50 pic.dimineaţa), o zi Rosa canina (mlădiţe de măceş, 50 pic.dimineaţa) .

Lycopus virginicus un remediu pentru hipertiroidie

Alimentaþie/Stil de viațã

În general, persoanele care suferă de hipertiroidie  ar trebui să ducă un stil de viaţă sănătos şi echilibrat, care să includă:
 • evitarea surmenajului, a stărilor conflictuale şi a emoţiilor intense negative
 •o dietă sănătoasă bazată pe alimente cât mai puţin procesate termic şi industrial (fructe, legume, leguminoase, cereale integrale, seminţe, lactate proaspete, peşte)
 • mişcare fizică regulată, plimbări mai ales în natură
 • lipsa stresului la locul de muncă şi în familie
•  realizarea unor tehnici de Glossary Link relaxare și control al stresului  care vor permite îmbunătățirea stării de spirit și controlul situațiilor cotidiene tensionate și stresante.
 

Bibliografie

www.medicinenet.com
Henry Brainerd, Sheldon Margen, Milton J. Chatton, Elemente practice de diagnostic și tratament, Editura Medicală
Leonard D. Domnișoru, Compendiu de medicină internă, Editura Științifică

 

Ultima modificareVineri, 13 Decembrie 2013 17:23
O să te intereseze și: « Boala Graves - Basedow Hipotiroidia »
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top