Dermatita atopica (DA) este o forma speciala de eczema cronica, cu evolutie ondulanta, ce debuteaza mai ales in primul an de viata, avand localizari si aspecte clinice variate in functie de varsta subiectului afectat si de stadiul evolutiv al bolii. In pofida cercetarilor stiintifice in domeniu, etiopatogenia DA nu este complet elucidata.
Se considera ca DA apare pe fondul inter-conexiunilor dintre factorii genetici, imunologici, de mediu si farmacologici ce contureaza cele 2 anomalii caracteristice DA: modificarea permeabilitatii barierei cutanate si raspunsul imunologic anormal pe calea TH2.

Dermatita atopica - eczema endogena

Dermatita atopica (DA) este o forma speciala de eczema cronica, cu evolutie ondulanta, ce debuteaza mai ales in primul an de viata, avand localizari si aspecte clinice variate in functie de varsta subiectului afectat si de stadiul evolutiv al bolii. In pofida cercetarilor stiintifice in domeniu, etiopatogenia DA nu este complet elucidata.
Se considera ca DA apare pe fondul inter-conexiunilor dintre factorii genetici, imunologici, de mediu si farmacologici ce contureaza cele 2 anomalii caracteristice DA: modifi carea permeabilitatii barierei cutanate si raspunsul imunologic anormal pe calea TH2.
Baza imunologica a DA este sustinuta prin asocierea imunodeficitelor primare ale limfocitului T cu nivele serice ridicate ale IgE si cu leziuni cutanate tip eczema (induse prin tipul IV de hipersensibilitate - tardiva, prin activarea limfocitelor T).
Complexitatea imunopatogenica a bolii a impus denumirea actuala a DA ca sindromul eczema/dermatita atopica, denumire ce reflecta posibilitatea evolutiva sub cel putin doua forme diferite ca imunopatogeneza: DA extrinseca (70%-85% din cazuri) si DA intrinseca, definite in functie de prezenta sau nu a nivelelor ridicate asociate de IgE.
Rolul alergiei in patogeneza si modularea evolutiei dermatitei atopice este necontestat, desi nu inca in totalitate clarificat. O mare parte din pacientii DA prezinta exacerbari ale eczemei secundar contactului si inhalarii de alergene aeropurtate sau ingestiei de alergene alimentare si ameliorari dupa evitarea contactului cu acestea.
Atat in DA IgE mediata, cat si in cea non-IgE mediata, un rol patogenic important este atribuit superantigenelor microbiene (Staphilo-coccus aureus), virale (virus herpes simplex) si fungice (Malassezia furtur, Candida albicans) dar si autoantigenelor rezultate din cresterea autoreactivitatii o data cu progresia bolii.
DA se caracterizeaza prin: prurit cutanat intens, piele uscata, inflamatie si exudatie tegumentara, tendinta la recurente si afectarea semnificativa a calitatii vietii subiectilor afectati.
Exista un mare polimorfism al leziunilor cutanate si al localizarii lor care variaza cu varsta. Debutul DA poate fi anuntat in prima luna de viata prin aparitia crustelor galbene, aderente, la nivelul scalpului. Dupa a treia luna de viata apar leziuni papulo-veziculoase la nivelul fetei (zona obrajilor), suprafetelor de extensie ale bratelor, antebratelor si gambelor. Sunt respectate zonele periorificiale si perineale. Leziunile sunt adesea exudative sau crustoase. Cu cresterea varstei, sunt afectate cu precadere zonele flexorii, regiunile cervicale, fata dorsala a mainilor si picioarelor, articulatiile mari (plica cotului, pumnul, fosa poplitee). Leziunile au aspect de eczema subacuta sau cronica, insotite de xeroza cutanata marcata. Evolutia este ondulanta, cu pusee de evolutie (recaderi) pe fondul evolutiei cronice.
La adult sunt lezate zonele flexorii, gatul si fata, dar si zonele ramase neafectate la copil (zonele periorifi ciale).
Polimorfismul lezional a impus formularea criteriilor (majore si minore) diagnostice, elaborare de Hanifin si Rajka. Astfel, exista criterii majore (3 sunt necesare pentru diagnostic) ca prurit, morfolologie si distributie tipica a leziunilor, modalitate evolutiva cronica sau cu recaderi si istoric personal/familial de atopie.
In ceea ce priveste criteriile minore (de asemenea, tot 3 sunt necesare), acestea sunt: debutul precoce, reactivitatea cutanata tip I, nivelele ridicate de IgE totale, xeroza, ihtioza, keratosis pilar, dermatita mainii si piciorului, dermatita pleoapelor, dermatita numulara, pitiriasis alba, dermatita mamelonului si a areolei mamare, dermatita cronica genitala, hiperlinearitate palmara, dermatita foliculara, cheilita, conjunctivitele recurente, pigmentarea periorbitara, pliurita infraorbitara Dennie-Morgan, susceptibilitatea la infectii cutanate, dermografismul alb si albirea intarziata, cataracta subcapsulara anterioara, keratoconusul, intoleranta la lana, solventi grasi, intolerantele alimentare si agravarea emotionala a leziunilor.
Abordarea multidisciplinara (dermatolog, alergolog, pediatru, psiholog) este recomandata in orice forma de DA, amplificand sansa de succes terapeutic.

Comenteaza articolul

Nume:
Titlu:
Comentariu:
Cod:*