În rândul
bărbaților cu diabet zaharat tip 2, simptomele depresiei reprezintă cel mai
important factor care contribuie la riscul apariției disfuncției erectile (DE),
susțin cercetători italieni și americani. Bineînțeles, și alți factori joacă un
anumit rol în producerea acestei probleme de sănătate, menționează oamenii de
știință.
De fapt, se instalează un cerc vicios:
depresia poate provoaca dezvoltarea DE, în timp ce simptomele DE întrețin
simptomatologia depresiei. Astfel, disfuncția erectilă a bărbaților diabetici
nu este cauzată în totalitate de factori organici. Dr. Antonio Nicolucci, de la Consorzio
Mario Negri Sud din S. Maria Imbaro, Italia și colegii săi subliniază că împreună
cu creșterea incidenței diabetului, prevenția DE va necesita strategii care au
ca țintă factori de risc modificabile. În numărul din ianuarie al Journal of Urology, ei intră în
detaliile rezultatelor studiului "Quality
of Care and Outcomes in Type 2 Diabetes". Bărbații care au participat în acest
studiu au suferit de diabet zaharat tip II și au completat chestionare în
fiecare 6 luni timp de 3 ani. Starea de bine fizică și psihică a fost evaluată
prin folosirea SF-36 Health Survey ,
iar simptomele depresiei au fost urmărite cu ajutorul CES-D (Center for Epidemiological Studies - Depression). Cinci sute de bărbați au suferit de disfuncție
erectilă inițial și tulburarea a apărut la încă 192 în perioada urmăririi, ceea
ce a fost a apreciat pe o scară de 5 puncte, de la „niciodată” la „mai multe
ori pe săptămână”. În totalitate 286 de subiecți nu au raportat DE niciodată.
Cercetătorii au raportat o prevalență mai înaltă a hipertensiunii (46% versus
32%, p < 0.0001) și a dislipidemiei (23% versus 13%, p = 0.0000) în rândul
pacienților care au suferit și de DE. Alțe caracteristici asociate cu
incidența DE au fost vârsta înaintată, durata mai prelungită a diabetului,
controlul metabolic neadecvat și fumatul în anamneză. Totodată, cercetătorii au
observat o incidență mai crescută a retinopatiei, neuropatiei, micro- sau
macroalbuminuriei și a bolilor cardiovasculare. Cei cu DE au fost mult mai
probabil tratați cu insulină sau diuretice. „Nu în ultimul rând”, notează echipa
doctorului Nicolucci în articolul prezentat de Reuters Health, „problemele erectile nu sunt neapărat o consecință
inevitabilă a îmbătrânirii, până când sunt asociate cu factori de risc
modificabile cum ar fi controlul metabolic neadecvat, fumatul țigaretelor sau
nivelul ridicat al colesterolului total”. Conform articolului, cauzele organice
nu sunt singurii factori asociați cu un risc mai înalt. Depresia, reprezentată
de un scor CES-D de 21 sau mai mare, precum și un punctaj slab pe SF-36, care
evaluează bunăstarea fizică și psihică, au fost de asemenea asociate cu
probleme erectile.
Sursa: postamedicala.ro
Acest articol a fost citit de 1969 ori.
|