De multe ori suntem înșelați de propriul nostru creier (studiu)
Falsele credințe provenite din false percepții sunt în continuare
foarte răspândite, chiar și în această eră de apogeu a circulației
informației. Conform unui sondaj recent, nu mai puțin de 18% dintre
americani continuă să creadă că Soarele se învârte în jurul Pământului,
iar conform unui alt sondaj, 10% dintre americani cred că senatorul
Barack Obama, candidatul democrat la președinția americii și creștin de
religie, ar fi de fapt musulman.
Staful de campanie al senatorului Obama a creat un site de internet pentru a dezminți astfel de informații, însă această acțiune ar putea fi mult mai dificilă decât pare la prima vedere pentru că există un fel special în care creierul nostru înmagazinează informații și prin care ne poate înșela, conform unui material publicat în ultimul număr al cotidianului International Herald Tribune consultat de Rompres.
Aceste concluzii constituie rezultatul unor studii realizate de Sam Wang, profesor de biologie și neurologie la Universitatea Princeton alături de Sandra Aamodt, fost redactor șef al revistei Nature Neuroscience. Cei doi și-au prezentat rezultatele studiilor în cartea "Welcome to Your Brain: Why You Lose Your Car Keys but Never Forget How to Drive and Other Puzzles of Everyday Life". (Bine ai venit în creierul tău: Din ce motiv îți poți pierde cheile de la mașină dar nu uiți niciodată cum să o conduci și alte mistere ale vieții de zi cu zi).
Creierul nu doar adună și stochează informații în felul în care funcționează spre exemplu hard-ul unui calculator. Creierul înmagazinează informații în primă instanță în regiunea hipocampusului. Această informație nu rămâne în această regiune a creierului. ori de câte ori ne reamintim această informație, ea este rescrisă și reînmagazinată. În acest proces informația este și reprocesată. În timp, aceste informații sunt transferate astfel către cortexul cerebral și este despărțită de contextul în care a fost inițial dobândită. Spre exemplu, îți poți aminti că statul California are capitala la Sacramento, dar nu-ți mai amintești contextul în care ai dobândit această informație.
Acest fenomen cunoscut sub numele de "amnezia sursei", ne poate face să uităm dacă o anumită informație este adevărată sau falsă.
Odată cu trecerea timpului această amnezie se accentuează și astfel o informație falsă dintr-o sursă lipsită la credibilitate, începe să capete credibilitate de-a lungul perioadei necesare reprocesării sale și mutării acesteia din hipotalamus în cortexul cerebral. Atunci când sursa acestei informații este uitată, mesajul și implicațiile sale devin mai puternice. Acest fapt este folosit de multe ori în campanii electorale. Chiar dacă nu cunosc elementele de neurologie implicate în explicarea fenomenului "amnezia sursei", strategii de campanie se folosesc de acest efect pentru a răspândi zvonuri împotriva contracandidaților.
Într-un studiu, un grup de studenți de la Stanford a fost expus în mod repetat la informația că băutura Coca-Cola ar fi un diluant de vopsea foarte eficient. Studenții care au primit această informație de cinci ori au fost cu 30% mai înclinați să o atribuie unei surse credibile decât studenții care au primit informația aceasta de doar două ori.
Într-un alt studiu, 48 de studenți, dintre care jumătate consideră că aplicarea pedepsei capitale este o măsură necesară, iar cealaltă jumătate se opune execuțiilor, au primit două tipuri de dovezi - un tip care susține eficiența aplicării pedepsei capitale în ceea ce privește scăderea criminalității și respectiv un tip de dovezi care susține că executarea criminalilor nu duce la scăderea infracționalității. Ambele grupuri de studenți s-au lăsat convinse de informația care nu le contrazicea poziția lor inițială.
Psihologii susțin că legendele circulă de la o generație la alta pentru că ating o coardă sensibilă, emoțională. În același fel, ideile se pot răspândi prin selecție emoțională și nu pe baze factuale, persistând astfel de "mituri" despre Coca-Cola sau despre candidatul democrat la președinție Barack Obama.
Astfel, jurnaliștii și agenții de campanie electorală care încearcă să dezmintă anumite dezinformări aducând argumente, nu fac de multe ori decât să mărească gradul de credibilitate al acestor speculații prin repetarea lor. Astfel, în loc să pună accentul pe infirmarea informației că Obama este musulman, o strategie mai potrivită pentru a ajunge la efectul scontat ar fi bazată pe scoaterea în evidență a faptului că acesta a îmbrățișat creștinismul încă de la o vârstă foarte fragedă și că a fost apoi un membru activ al comunității creștine din care făcea parte. /Rompres/
Acest articol a fost citit de 630 ori.
Comenteaza articolul
Comentarii (1)
1. Scris de olga in 15-07-2008 15:01
amnezia sursei
foarte, foarte adevarat aceasta constatare stiintifica,se poate constata aproape zilnic de cei care lucreaza cu multe persoane de mult timp si nu cad ei insusi in amnezia sursei...cu stima,olga
Falsele credințe provenite din false percepții sunt în continuare
foarte răspândite, chiar și în această eră de apogeu a circulației
informației. Conform unui sondaj recent, nu mai puțin de 18% dintre
americani continuă să creadă că Soarele se învârte în jurul Pământului,
iar conform unui alt sondaj, 10% dintre americani cred că senatorul
Barack Obama, candidatul democrat la președinția americii și creștin de
religie, ar fi de fapt musulman.
Staful de campanie al senatorului Obama a creat un site de internet pentru a dezminți astfel de informații, însă această acțiune ar putea fi mult mai dificilă decât pare la prima vedere pentru că există un fel special în care creierul nostru înmagazinează informații și prin care ne poate înșela, conform unui material publicat în ultimul număr al cotidianului International Herald Tribune consultat de Rompres. 
