Omul a devenit biped acum 21 de milioane de ani în urma unei... mutații genetice
Originile uneia dintre trăsăturile care caracterizează ființa umană, mersul
biped, s-ar putea regăsi în urmă cu 21 de milioane de ani, cu 15 milioane mai
mult față de cât se credea până acum, arată rezultatele unui studiu exhaustiv
asupra coloanei vertebrale a peste 200 de fosile de mamifere care au trăit pe
parcursula 250 de milioane de ani, informează miercuri El Mundo, consultat de
Rompres.
Americanul Aaron G. Filler, de la Muzeul de Zoologie Comparată de la Harvard și
de la Centrul Medical Cedars Sinai, a descoperit că o maimuță preistorică,
'Morotopithecus bishopi', descoperită în Uganda în anii 60, a fost întâia
primată care și-a ”îndreptat” coloana pentru a putea merge drept, ca urmare a
unei mutații genetice. Filler numește ”hominiformi” acești bipezi și îi
consideră predecesori comuni ai cimpanzeilor și ai oamenilor.
Pentru a ajunge la această concluzie, publicată de revista 'PLoS ONE', autorul
a profitat de progresele înregistrate în domeniul geneticii homeotice și spune
că a descoperit o mutație în genele embrionilor prin intermediul cărora se
produc transformări la nivelul vertebrelor. Una dintre aceste mutații a permis
trecerea la poziția bipedă la omul preistoric. ”Ceea ce s-a întâmplat la nivel
embrionar este pur și simplu impresionant”, a declarat Aaron Filler, expert în
biologia coloanei vertebrale. În studiul său, Filler explică faptul că acest
defect de naștere a fost cel care a schimbat dispunerea vertebrelor.
"Cred că originea mersului biped a apărut într-o singură generație în urma
unei mutații genetice în Miocen”, a declarat Filler pentru El Mundo.
"Acceptăm că 'Australopithecus' este uman, deși creierul său este precum
cel al unei maimuțe și spunem că noi, oamenii, ne-am separat de cimpanzei acum
șase milioane de ani, însă dacă un strămoș comun a fost biped, atunci această
ființă ar trebui numită ființă umană, nu maimuță. La fel, mai multe specii
moderne de maimuță ar trebui calificate drept ființe umane", insistă
Filler.
Însă teoria mutației, susținută de Filler, este controversată și mulți
paleontologi nu sunt deloc convinși. Printre ei, José María Bermúdez de Castro,
director al Centrului Național pentru Investigarea Evoluției Umane. "Dacă
acea maimuță de acum 21 de milioane de ani ar fi fost un strămoș al omului,
atunci cimpanzeii ar fi și ei bipezi", explică paleontologul.
Specialistul spaniol spune totuși că mersul biped ar fi putut apărea mai
devreme decât se calculează în prezent. "Este posibil să fi apărut și apoi
să fi dispărut brusc, deoarece în acel moment, din cauza reliefului și a
climei, mersul în două picioare nu oferea avantaje. Totuși, acum șase milioane
de ani mersul în două picioare chiar că era avantajos, pentru că erau mai puține
păduri", explică Bermúdez de Castro. În fapt, succesul mersului biped ca
mod de locomoție se atribuie extinderii savanei.
/Rompres/ Acest articol a fost citit de 911 ori.
Originile uneia dintre trăsăturile care caracterizează ființa umană, mersul
biped, s-ar putea regăsi în urmă cu 21 de milioane de ani, cu 15 milioane mai
mult față de cât se credea până acum, arată rezultatele unui studiu exhaustiv
asupra coloanei vertebrale a peste 200 de fosile de mamifere care au trăit pe
parcursul
