Turiștii care își fac concediul prin țări străine trebuie să ia în
calcul și riscurile pentru sănătate cu care se pot confrunta acolo,
scrie ziarul german Frankfurter Rundschau. În 1520, Albrecht Duerer a
făcut o călătorie de la Nuernberg în Olanda, pe atunci o aventură lungă
și neobișnuită. În timpul drumului el a contractat malarie iar splina i
s-a mărit. Departe de Germania, el și-a făcut un autoportret al părții
superioare a corpului
, dezgolite, scriind o scrisoare medicului său personal, indicând locul durerii ca fiind acela unde se află pata galbenă, pe care el o arată cu degetul în autoportret. Iarna trecută, medicii spanioli de la clinica din Murcia (sudul Spaniei) nu-și puteau crede ochilor de mirare atunci cânt timp de trei săptămâni s-au prezentat la ei mai multe zeci de tineri cu modificări cutanate însoțite de prurit (mâncărime). Toți aceștia petrecuseră câteva săptămâni în Cuba iar rezultatul examenului medical a fost cât se poate de clar: scabie (râie). Întrebați, turiștii, în majoritate tineri, au recunoscut că au avut pe insulă partide de sex cu localnicele.
Ceea ce-l leagă pe artistul german Duerer de tinerii spanioli este un singur lucru: toți au mers într-o țară străină și nu au fost informați suficient legat de problemele de sănătate. Circa 80 de milioane de oameni părăsesc anual pentru câteva săptămâni țările lor superindustrializate și se îndreaptă către destinații de vacanță mai mult sau mai puțin exotice, cu standarde de igienă relativ scăzute. Fiecare a patra din aceste persoane prezintă la un moment dat, pe parcursul concediului său în țara respectivă, simptome de boală sau stare de rău, deși doar circa o jumătate din ei cer sfatul medicului înainte de a purcede la drum.
Cinci la sută din cei care pleacă în concedii se duc la consultul medical abia după ce se întorc, fiind de facto bolnavi. Printre cei care călătoresc în Turcia sau Tunisia fiecare al patrulea se prezintă la medic. În Portugalia, rata de îmbolnăviri era de 12 la sută iar în Spania și Italia de patru respectiv cinci la sută. Chiar dacă nu se știe exact de câte ori problemele de sănătate au o etiologie infecțioasă, experții sunt de părere că în majoritatea cazurilor responsabilitatea pentru starea de rău și odihna obligatorie la pat o au agenții patogeni. De multe ori se uită că riscul de infecție începe sau se sfârșește odată cu zborul cu avionul. Cei mai mulți pasageri pleacă de la ideea că mâncarea servită la bordul avionului este preparată după aceleași standarde de igienă ca și în Germania, părere care se dovedește eronată, așa cum au demonstrat cercetătorii britanici, conform cărora bucătăria de la bord se află frecvent la originea unor boli ale tractului digestiv.
Riscul unei îmbolnăviri de diaree la destinația de vacanță depinde foarte mult de regiune și mai puțin de tipul de călătorie. În cazul unui concediu de două săptămâni în Kenia sau India, 60 la sută dintre turiști se aleg cu o infecție a tractului digestiv (stomac sau intestin). Chiar și în cazul călătoriilor în Africa de Nord sau Turcia, doi din zece turiști trec prin neplăcuta experiență a găsirii urgente a unei toalete. În Europa de Sud, riscul contractării unei gastroenterite (infecție gastrointestinală) de călătorie este de zece la sută. Vaccinuri contra microorganismelor cauzatoare de diaree, cu excepția vaccinurilor contra holerei sau tifosului, nu sunt deocamdată disponibile. Experții în medicina de călătorie au făcut acum câțiva ani observația conform căreia, persoanele vaccinate contra holerei se îmbolnăveau mai rar de gastroenterită, infecție provocată de varianta Etec (Enterotoxicogenic Escherichia Colli) a bacteriei intestinale Escherichia Colli, responsabilă, în funcție de regiune, de 50 până la 70 la sută din infecțiie acute ale tractului digestiv. Efectul secundar pare să aibă o legătură cu o particularitate a vaccinului antiholeric, care induce în mucoasa intestinală formarea de anticorpi, aceștia la rândul lor neutralizând enterotoxina produsă de vibrionii holerici. Dat fiind că structura și funcția bacteriilor cauzatoare de holeră și cea a majorității variantelor Etec sunt asemănătoare, se pare că anticorpii formați în urma vaccinării capătă o funcție de apărare dublă, aceștia neutralizând și toxinele produse de bacteriile de Escherichia Colli. Din acest motiv, experții recomandă anumitor turiști să-și facă un vaccin antiholeric, chiar dacă țara de destinație este una în care nu se înregistrează cazuri de holeră.
Responsabili pentru bolile contractate în timpul călătoriei sunt și insectele, care transportă peste 30 de tipuri de agenți patogeni. Pe primul loc se află paraziții, înainte de toate agenții cauzatori de malarie, urmați fiind de viruși. Bolile considerate până acum drept specifice zonelor tropicale, cauzate de agenți patogeni transmiși de insecte, apar mai nou și în zone cu climă moderată precum sudul Franței, unde au fost depistate la turiști două cazuri de Malaria Tropica. Autoritățile sanitare din Brazilia sunt acum și ele îngrijorate de îmbolnăvirile cu febră galbenă din zona orașului Sao Paulo, în condițiile în care până acum febra galbenă era răspândită doar în zonele tropicale ale Braziliei. Chiar și virusul Chikungunya, originar din estul Africii, a ajuns în Europa de Sud, în septembrie anul trecut fiind înregistrate în nordul Italiei 197 de cazuri de îmbolnăviri cu acest tip de virus, unul din pacienți decedând chiar.
Unii experți sunt de părere că turismul, în forma sa actuală, abia creează premisele pentru o periclitare a sănătății. Astfel, numărul mare de turiști în continuu rulaj obligă la păstrarea unor mari cantități de alimente sensibile, în timp ce transportul, depozitarea și pregătirea acestora solicită angajarea unui personal numeros. Prin creșterea distanțelor de transport și a numărului de persoane implicate în prepararea hranei crește inevitabil și riscul de contaminare al alimentelor. Nu este așadar de mirare faptul că în locațiile exotice, turiștii de la hotelurile de clasă mijlocie suferă mai rar de ”răzbunarea lui Montezuma” (denumire populară pentru diareea de călătorie, infecție intestinală provocată de toxinele unor bacterii, printre care Escherichia Colli, acest tip de diaree fiind specific zonelor tropicale și subtropicale, n.red.) decât cei de la hotelurile de lux. Pentru ca apa să aibă presiune suficientă, rezervoarele sunt deseori instalate pe acoperișul hotelului, ceea ce face ca pe timp de vară radiațiile intense ale soarelui să încălzească apa în așa fel încât sunt create condiții optime pentru dezvoltarea legionellei, un agent patogen care poate cauza o inflamație greu vindecabilă a plămânilor. De multe ori, amenajarea intensă de spații verzi sugerează oaspeților hotelului o atmosferă tropicală. Dat fiind însă că plantele din zonele tropicale calde, indiferent că sunt crescute pe sol sau în vaze, trebuie udate continuu, vectorii (insectele) care transportă agenții patogeni găsesc aici condiții ideale de înmulțire. /Rompres/
Acest articol a fost citit de 627 ori.
Turiștii care își fac concediul prin țări străine trebuie să ia în
calcul și riscurile pentru sănătate cu care se pot confrunta acolo,
scrie ziarul german Frankfurter Rundschau. În 1520, Albrecht Duerer a
făcut o călătorie de la Nuernberg în Olanda, pe atunci o aventură lungă
și neobișnuită. În timpul drumului el a contractat malarie iar splina i
s-a mărit. Departe de Germania, el și-a făcut un autoportret al părții
superioare a corpului
, dezgolite, scriind o scrisoare medicului său personal, indicând locul durerii ca fiind acela unde se află pata galbenă, pe care el o arată cu degetul în autoportret. Iarna trecută, medicii spanioli de la clinica din Murcia (sudul Spaniei) nu-și puteau crede ochilor de mirare atunci cânt timp de trei săptămâni s-au prezentat la ei mai multe zeci de tineri cu modificări cutanate însoțite de prurit (mâncărime). Toți aceștia petrecuseră câteva săptămâni în Cuba iar rezultatul examenului medical a fost cât se poate de clar: scabie (râie). Întrebați, turiștii, în majoritate tineri, au recunoscut că au avut pe insulă partide de sex cu localnicele. 
