SfaturiMedicale.ro

Medicamente OTC
Căutare după descriere:			Arata #
Denumire	Substanţa activă	Efect terapeutic	Producător
PAPAVERINA	papaverini hydrochloridum	antispastic	Sintofarm
Acţiune terapeutică: Vasodilatator şi antispastic prin acţiune directă asupra musculaturii; efectul se menţine circa 2 ore după administrare orală, şi 40, respectiv 20 de minute după injectarea intramusculară sau perfuzia intravenoasă. Produce de asemenea dilatarea bronhiilor şi a arterelor coronare cardiace. Indicaţii: Tulburări circulatorii cerebrale (ale creierului) de natură spastică sau aterosclerotică, retinopatii, migrena, angina, stare post-infarct; tulburări circulatorii ale musculaturii digestive; constipaţie spastică (datorită spasmului intestinal), colici intestinale, diskinezie biliară (încetinirea secreţiei biliare), colici (crize dureroase) biliare, dismenoree (dureri menstruale). Contraindicaţii şi precauţii: Hipertensiune intracraniană; prudenţă în glaucom şi la bolnavii cu hipertrofie de prostată. Interacţiuni medicamentoase: Nu se asociază cu medicamente stimulante cardiace (risc crescut de aritmii); papaverina poate creşte efectul hipotensiv al medicamentelor antihipertensive. Efectele papaverinei sunt accentuate de anestezice generale, analgezice, sedative, tranchilizante şi sunt diminuate de fumat. Reacţii adverse: Injectarea i.v. poate produce aritmii cardiace, colaps, deprimare respiratorie; dozele mari pot cauza somnolenţă, constipaţie, disconfort abdominal, ameţeli, dureri de cap, transpiraţie. Administrare: Oral: 1 comprimat (100 mg), la nevoie 3-5 comprimate pe zi. Injecţie i.m. sau i.v. (diluat şi lent, în 2-3 minute), 40-120 mg, repetat eventual la interval de 3 ore. In perfuzie intravenoasă (diluat în soluţie clorurată sau glucozată), 40-200 mg o dată.
PARACETAMOL	paracetamolum	analgezic	Europharm
Acţiunea terapeutică: analgezic, antipiretic, antiinflamator foarte slab, Indicaţii: Combaterea febrei de cauză infecţioasă. Tratamentul simptomatic al durerilor de intensitate medie: dureri de cap, nevralgii dentare, dureri sciatice; dureri articulare nereumatismale, dureri menstruale, dureri după unele intervenţii chirurgicale, entorse, fracturi şi luxatii. Mod de administrare: La adulti şi la copiii peste 12 ani, doza obişnuită este de 500 mg (1 compr.) la fiecare 6-8 h (se va respecta un interval minim de 4 ore intre prize). Nu se va depaşi doza maximă de 1g/priză şi 4g/ 24 de ore. Pentru un tratament de lungă durată, doza maximă/zi se reduce la 2,5 g. Pentru doze mai mari tratamentul va fi efectuat sub strictă supraveghere medicală. Copii: 125-250 mg la 6-8 ore. Contraindicaţii: Se va lua în considerare raportul risc/beneficiu la bolnavii suferind de insuficienţă hepatică, hepatită, insuficienţă renală gravă, alcoolism. Reacţii adverse: Pot să apară reacţii alergice, manifestate sub forma unor erupţii cutanate însoţite de urticarie. Orice tip de reacţie alergică impune oprirea administrării paracetamolului. Sarcină şi alăptare: Deşi nu există dovezi în ceea ce priveşte un posibil efect nociv asupra fătului, se va evita administrarea acestuia pe timpul sarcinii, mai ales în primele trei luni de sarcină. Comprimatele de Paracetamol se pot folosi pe toata durata alăptării. Supradozare: La un adult cu funcţia hepatică normală, ingestia unei singure doze de 8-10 g poate declanşa semnele unei intoxicaţii; în caz de insuficienţă hepatică preexistentă, doza toxică poate fi mai mică. Simptomele intoxicaţiei care apar după 12 ore de la ingestie sunt: greaţă, vărsături, inapetenţa şi dureri abdominale. În acest caz se recomandă prezentarea urgentă la medic.
PILULA ANTICONCEPTIONALĂ		anticonceptionale
Acţiune terapeutică: Reprezintă un produs care previne sarcina nedorită în cazul în care partenerii întreţin relatii sexualeie. Acţiunea sa încetează de îndată ce se întrerupe tratamentul. Folosirea ei este uşoara, eficace şi fără pericol pentru femeie dacă sunt respectate contraindicaţiile. Indicaţii: Pe langă faptul că protejează de o sarcină nedorită, pilulele combinate reglează ciclul menstrual şi reduc dismenoreea (menstruaţie dureroasă) şi cantitatea de sânge care se pierde în timpul menstruaţiei. Protejează contra cancerului ovarian şi de endometru, tumorilor necanceroase ale sânului, chisturilor ovariene, afecţiunilor inflamatorii pelviene. Puteţi consulta un medic de spital. Orice medic poate prescrie pilula însă cei mai indicaţi sunt generaliştii şi ginecologii. Puteţi merge la un cabinet sau într-un centru de planing familial (pilulele şi consultaţia sunt gratuite). Riscuri: Există situaţii în care nu se administrează pilula anticoncepţională: hipertensiune arterială, tromboze sau tulburări de coagulare, diabet zaharat, tulburări ale secreţiei sau eliminării bilei, sarcina, alăptarea, fumătoare, vârsta peste 35 de ani. De aceea, consultarea în prealabil a medicului este esenţială. Nu protejează de boli cu transmitere sexuală. Trebuie luate cu regularitate (zilnic, la aceeaşi oră). Dacă administrarea se întrerupe accidental, există riscul de a rămâne însărcinată. La unele femei, s-a constatat o uşoară creştere în greutate, care poate fi controlată printr-o dietă echilibrată şi multă mişcare. Administrare: Primul comprimat trebuie luat în prima zi a ciclului menstrual, apoi câte un comprimat pe zi până se termină placheta (21 zile – 21 comprimate). Important este sa va programati luarea pilulelor la o ora la care veti fi sigura ca nu veti uita. Pilula devine eficienta din prima zi daca tratamentul este dus in mod corect.
PREPARATE CU INSULINA	insuline	antidiabetice	Novo Nordisk
Condiţii de păstrare: Flacoanele şi cartuşele de insulină trebuie păstrate în frigider, nu în congelator. Peni-ul şi cartuşul pe care îl utilizaţi în acest moment nu trebuie păstrat la frigider, ci într-un loc cât mai răcoros (sub 30 grade C), la întuneric, departe de surse de căldură. Nu utilizaţi insulina dacă aceasta a fost congelată. Flacoanele şi cartuşele îşi pierd valabilitatea după o anumită perioadă dacă nu sunt păstrate la frigider. Nu utilizaţi cartuşe de insulină după data expirării înscrisă pe etichetă Dozare: Deoarece fiecare diabetic are particularităţile sale, se realizează scheme terapeutice separate pentru fiecare caz în parte. Doza zilnică de insulină poate fi afectată de modificări ale alimentaţiei, activităţii fizice şi ale programului de lucru. Alte cauze care pot determina modificări ale dozei de insulină sunt: bolile, în special cele insoţite de greţuri şi vărsături, pot determina modificări ale necesarului de insulină. Diabeticul are nevoie de insulină chiar şi în lipsa aportului alimentar. Impreună cu medicul d-voastră, va trebui să stabiliţi o schemă terapeutică pentru insulină, la care să recurgeţi în caz de boală. Când sunteţi bolnav, repetaţi analizele de sânge şi urină cât mai des posibil şi informaţi medicul despre starea d-voastră. Necesarul de insulină poate să crească, dacă utilizaţi medicamente cu efect hiperglicemiant, cum ar fi: anticoncepţionalele orale, corticosteroizii sau hormonii tiroidieni. Necesarul de insulină poate să scadă în prezenţa unor medicamente cu efect hipoglicemiant, cum ar fi: aspirina, unele antidepresive. Discutaţi întotdeauna medicaţia concomitentă cu medicul d-voastră curant. Exerciţiile fizice pot duce la o scădere a necesarului de insulină în timpul desfăşurării activităţii şi o scurtă perioadă după încheierea ei. Exerciţiile fizice pot grăbi efectul dozei de insulină, mai ales dacă aceasta antrenează şi zona în care s-a efectuat injecţia. Călătoriile: Persoanele care traversează mai mult de două zone cu diferenţe orare trebuie să-şi consulte medicul în privinţa ajustării orarului de tratament. Problemele pe care le ridica diabetul: Hipoglicemia (scăderea nivelului glucozei în sânge) reprezintă efectul advers cel mai frecvent întâlnit la cei care îşi administrează insulina. Hipoglicemia poate fi provocată de: supradozajul insulinei; creşterea intervalului dintre mese sau absenţa lor; efort fizic intens; infecţie sau boală, afecţiuni ale glandei hipofizare, tiroide, suprarenale, afecţiuni renale sau hepatice; interacţiunile cu alte medicamente care scad nivelul glicemiei, consumul de băuturi alcoolice. Simptomele unei hipoglicemii uşoare sau moderate pot debuta brusc şi includ: transpiraţii; ameţeli; palpitaţii; tremurături; foame; agitaţie; furnicături la nivelul membrelor superioare şi inferioare; delir; incapacitate de concentrare; durere de cap; somnolenţă; tulburări de somn; tulburări de vedere; tulburări de vorbire; stări depresive; iritabilitate; comportament anormal; mişcări nesigure; tulburări de personalitate. Simptomele unei hipoglicemii severe pot include: incapacitate de orientare în timp şi spaţiu; pierderea conştienţei; convulsii; moarte. Ca urmare, bolnavii care prezintă astfel de simptome trebuie puşi imediat sub supraveghere medicală. Dacă simptomele premergătoare hipoglicemiei nu sunt recunoscute la timp, este posibil ca declanşarea unei hipoglicemii severe să nu poata fi evitată. Trebuie să fiţi atenţi la simptomele care precedă hipoglicemia. Hipoglicemiile uşoare pot fi depăşite prin consum de alimente cu un conţinut crescut de zahăr. Pacienţii trebuie să aibă mereu asupra lor o sursă de glucoză, cum ar fi bomboanele sau tabletele de glucoză. In cazul hipoglicemiilor severe, bolnavul are nevoie de asistenţă calificată. Tratamentul pacienţilor aflati în stare de inconştienţă se face prin administrarea de glucoză intravenos, preferabil intr-o unitate specializată. Va trebui să învăţaţi să vă recunoaşteţi singuri simptomele hipoglicemiei. Dacă crizele hipoglicemice sunt frecvente sau dacă simptomatologia d-voastră nu este relevantă, consultaţi medicul pentru a stabili posibile modificări în tratament, dietă şi programul de exerciţii fizice. Toate acestea corelate vă vor ajuta să evitaţi apariţia crizelor hipoglicemice. Hiperglicemia diabetică: (nivelul crescut al glucozei în sânge) apare în cazul în care în organism există o cantitate insuficientă de insulină. Hiperglicemia poate fi provocată de: administrarea unor doze de insulină mai mici decat cele prescrise sau omiterea lor; aport alimentar mai mare decât cel planificat în dietă; febră sau unele infecţii. Primele simptome: ameţeli, sete, inapetenţă şi o respiraţie cu miros de fructe. Simptomele care indică gravitatea sunt respiraţia dificilă şi pulsul accelerat. Dacă nu se iau măsuri, hiperglicemia prelungită poate duce la: greţuri, vărsături, deshidratare, pierderea conştienţei sau moarte. De aceea este extrem de important să primiţi urgent îngrijiri medicale.
RINOFUG	naphazolinum	decongestionant	Meduman
Acţiune terapeutică: Decongestiv al mucoasei nazale, antiinflamator, slab antiseptic. Indicaţii: Rinite seroase acute şi subacute, reacţii alergice cu manifestare şi la nivelul nasului, edem postoperator al mucoasei nazale, sinuzite. Mod de administrare: Câte 1-2 pulverizări sau 1-2 picături în fiecare nară, de 3-5 ori/zi la adult (cel mult 14 zile), de 2-3 ori/zi la copii (3-4 zile). Reacţii adverse: Uneori înţepături trecătoare la aplicaţia pe mucoasa nazală, senzaţie de uscăciune nazală; rareori dureri de cap, palpitaţii, insomnie (mai ales la copii şi bătrâni); la nou-născuşi şi copii mici absorbţia rapidă poate provoca fenomene de deprimare centrală; cu oprirea respiraţiei; poate favoriza infecţia locală. Contraindicaţii: Infecţii cu sifilis sau tuberculoză, varicela, reacţie vaccinală, rinite cu secreţie purulentă (cu puroi), glaucom; nu se foloseşte la sugari şi copiii mici (sub 7 ani); prudenţă la hipertensivi şi hipertiroidieni. Efedrina pe care o conţine figurează pe lista substanţelor dopante (interzise la sportivi).
<< Start < Inapoi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Inainte > Sfarsit >>
Rezultate 36 - 40 din 50

Lentile de contact