| coprolit | concreția materiilor fecale întărite.
|
| | coprologie | studiul biologic al fecalelor |
| | coprom | masă dură, de materii fecale, acumulate în intestinul gros, simulând o tumoară. sin. fecalom, stercorom, scatom |
| | coprostază | acumulare de fecale în organism |
| | coracoidită | afecțiune dureroasă a apofizei coracoide.
|
| | cord | inimă |
| | cordită | inflamația coardelor vocale.
|
| | cordon | nume dat unor structuri anatomice, din princina formei
|
| | cordon ombilical | tijă conjunctivovasculară care leagă ombilicul fătului cu placenta și prin care sângele fătului este dus la placentă de unde revine.
|
| | cordon spermatic | pedicul care susține testiculul și epididimul.
|
| | corectopie | situația anormală a pupilei care nu se mai găsește în centrul irisului.
|
| | corioadenom | tumoră adesea necrotică și hemoragică, invadând în profunzime peretele uterului.
|
| | coriom | tumoră constituită prin proliferarea elementelor epiteliale ale placentei.
|
| | coriom benign (hidatiformă sau vezicular | maladie a placentei, caracterizată prin transformarea vilozităților coriale în numeroase vezicule grupate în ciorchini; duce la avort spontan în luna a 4-a. sin. molă(hidatiformă sau veziculară) |
| | coriomeningită | inflamație a meningelor, asociată cu o infiltrație limfocitară a plexurilor coroide.
|
| | corioretinită | inflamație a coroidei și a retinei.
|
| | cornee | membrană anterioară, transparentă, a ochiului |
| | Cornee conică | deformație, în general bilaterală, a corneei care devine conică, rămânând însă transparentă. sin. keratocon |
| | coroidă | înveliș al globului ocular, așezat între sclerotică în afară și retină spre înăuntru, de care este strâns legat. Foarte bogat vascularizat, asigură nutriția retinei.
|
| | coroidită | inflamația coroidei, cel mai des asociată cu o leziune a retinei(corioretinită).
|
| | coronarian | care se referă la arterele coronariene, cu rol în irigarea inimii |
| | coronarită | arterită coronară sau ateroscleroză a arterelor coronare, care poate fi cauza unei angine de piept sau unui infarct
|
| | coroziv | distruge țesuturile printr-o acțiune chimică lentă.
|
| | corp străin | element care se găsește în mod anormal într-un țesut, conduct organic sau cavitate a organismului , provenind din exterior( fragment de sticlă, de metal, glonț pătruns printr-o rană ) sau format local(calcul, concreție).
|
| | cortectomie | excizia unei porțiuni a cortexului cerebral.
|
| | cortex | scoarță (cerebrală) |
| | corticosteron | hormon din cortexul suprarenal |
| | corticosuprarenalã |
regiune corticală a glandei suprarenale |
| | cortizon | hormon al corticosuprarenalei |
| | costalgie | durere costală sau nevralgie intercostală.
|
| | costecomie | rezecția unei coaste.
|
| | costotomie | secționarea chirurgicală a unei sau mai multor coaste.
|
| | cowperita | inflamația glandelor lui Cowper |
| | coxă | prima articulație de la picioarele insectelor |
| | coxa adducta | deviere a membrului inferior în abducție și rotație internă, datorită unei anomalii de dezvoltare a colului femural și caracterizată prontr-o diminuare a unghiului de înclinare a colului femural cu diafiza Sin. coxa coxa vara, șold contractal |
| | coxa vara | deviere a membrului inferior în abducție și rotație internă, datorită unei anomalii de dezvoltare a colului femural și caracterizată prontr-o diminuare a unghiului de înclinare a colului femural cu diafiza Sin. coxa adducta, șold contractal
|
| | coxalgie | durere la nivelul articulatiei soldului |
| | coxartroză | reumatism cronic la șoldului |
| | coxită | artrită coxofemural
|
| | coxodinie | durere localizată la șold
|
| | coxsackie virus | grup de virusuri ARN, fără anvelopă, din care unele tipuri sunt patogene pentru om(angină, infecții respiratorii, mialgie epidemică, meningite).
|
| | crampă | ori ce durere de tip spasmodic: crampă intestinală, crampă a stomacului. |
| | craniectomie | rezecția unui fragment cranian.
|
| | craniofaringiom | tumoară formată pe seama vestigiilor craniului craniofaringian. Masele tumorale pot provoca necroze prin compresiunea țesuturilor învecinate și invazie locală.
|
| | craniografie | radiografia craniului.
|
| | craniologie | studiul craniului |
| | craniomalacie | ramolirea unor zone ale craniului, datorită unei întârzieri a osificării, observată mai ales în rahitismul sugarului
|
| | craniometrie | ansamblul procedeelor de măsurare a craniului uman și a diverselor sale părți.
|
| | cranioplastie | orice operație plastică practicată pe craniu
|
| | cranioscopie | determinare a calităților intelectuale și morale după forma craniului |
| | craniostenoză | malformație datorată osificării precoce a suturii, ceea ce provoacă o oprire în deyvoltare și deformări ale craniului, cu hipertensiune intracraniană, putând determina leziuni cerebrale și oculare, precum și tulburări psihice.
|
| | craniotomie | orice operație care necesită deschiderea craniului
|
| | craniu | scheletul osos al craniului |
| | craniu cerebral | înveliș osos protector al encefalului și organelor auditive, care constituie craniul propriu zis.
|
| | craniu facial | masiv osos aplicat pe fața anterioară a bazei craniului, compus din piesele osoase care cuprind organele vizuale, cavitățile nazale și cea bucală, formând și punctul de intersecție pentru numeroși mușchi.
|
| | creastă | în anatomie, relief alungit care ridică linear o suprafață sau o mărginește: creastă iliacă, creastă cubitală, creste papilare ale pielii.
|
| | creastă a strâmtorii superioare | creastă oblică pe fața internă a osului iliac, care marchează limita inferioară a fosei iliace interne sin. linia nenumită |
| | creastă de coif | imagine radiologică de derulare și dilatare a aortei, care coafează opacitatea cardiacă
|
| | creastă iliacă | marginea superioară, convexă, a osului iliac, groasă și rugoasă, răsucită în S. Prezintă câte o umflătură la cele două extremități, care constituie spina iliacă, anterosuperioară și spina iliacă posterioară.
|
| | creatină | substanță azotată, prezentă în formă libră sau combinată cu fosfor în mușchi în creier și în sânge.
|
| | creatinkinază | enzimă înmusculară care activează transformarea creatinei în creatinfosfat |
| | creatinurie | prezența creatinei în urină
|
| | cremație | distrugerea cadavrelor prin combustie și reducerea lor în cenușă.
|
| | crenoterapie | utilizarea terapeutică a apelor minerale.
|
| | crepitant | care produce crepitații
|
| | crepitație | succesiune de mici zgomote fine și seci, uneori perceptibile și prin aplicarea mâinii pe torace
|
| | crepitație articulară | crepitație înregistrată prin palpare, în cazul unei artrite seci, la mobilizarea articulației.
|
| | crepitație osoasă | crepitație care rezultă din frecarea între extremitățile fracturate ale unui os.
|
| | cretaceu | de natura "cretei", care are aspect de cretă. ex. cataractă cretacee.
|
| | cretinism | stare de degenerescență fizică, precum și întârziere mentală, legată de o insuficiență tiroidiană. Se manifestă printr-o gușă, care crește cu vârsta, iar alteori printr-o atrofie a corpului tiroidei.
|
| | cretinoidă(stare) | formă atenuată a cretinismului.
|
| | Creutzfeld-Jakob(maladie) | afecțiune degenerativă progresivă a creierului, acereberului și a măduvei spinale, datorită unui prion, care se manifestă prin dureri și redori ale gambelor, tulburări de deglutiție, dizartrie, crize epileptiforme și o stare de demență rapid progresivă, sfârșitul letal producându-se în 6 luni-2 ani.
|
| | cricofaringian | se referă la cartilajul cricoid și la faringe
|
| | cricohioidian | se referă la cartilajele cricoide și osul hioid
|
| | cricoid | cartilajul cricoid
|
| | cricoidectomie | ablația chirurgicală a cartilajului cricoid
|
| | cricoidian | se referă la cartilajul cricoid
|
| | cricotireotomie | incizia practicată între cartilajele cricoid și tiroid
|
| | cricotiroidian | se referă la cartilajele cricoid și tiroid.
|
| | cricotomie | incizia cartilajului cricoid
|
| | criestezie | sensibilitate exagerată la frig
|
| | crioanestezie | anestezie prin frig |
| | criobiologie | studiul fenomenelor biologice care se produc sub efectul frigului |
| | crioglobuline | proteine care precipită spontan prin răcire.
|
| | criopatie | orice afecțiune provocată de frig.
|
| | crioterapie | tratament cu ajutorul temperaturilor foarte joase |
| | criptă | cavitate neregulată la suprafața unui organ.
|
| | criptococoză | maladie produsă de o ciupercă levuriformă și care ia cel mai des forma unei meningite subfebrile, cu evoluție cronică, însoțită de hipertensiune intracraniană și prezența de levuri în lichidul cefalorahidian. sin. toruloză
|
| | criptogamă | astfel sunt numite plantele care, ca și ciupercile, nu fac flori.
|
| | criptogenetic | a căror origine sau cauze sunt obscure, necunoscute, nedeterminate.
|
| | criptorhidie | malformație congenitală caracterizată prin absența testiculelor în scrot, datprită rămânerii lor în cavitatea abdominală.
|
| | crispare | contracție involuntară, abia perceptabilă, a unor mușchi, în special sub efectul unei emoții sau unei stări de nevrozitate.
|
| | critic, critică | se referă la o criză, la natura unei crize.
|
| | criză | o agravare bruscă a unei stări cronice
|
| | crizoterapie | folosirea terapeutică a sărurilor de aur. sin. auroterapie
|
| | cromatina sexuală | determinarea sexului prin prezența(sex feminin) sau absența(sex masculin) corpusculilor Barr în nucleul celulelor cromatice
|
| | cromatografia | procedeu care permite separarea diferitelor substanțe în soluție sau în suspensie într-un lichid.
|
| | cromatoliză | disoluția, dispariția cromatinei din nucleul celular în cursul necrozei sale. sin. cariloză
|
| | cromatometrie | proscedeu de a identifica anumite lichide organice prin studiul culorii lor sau reacțiilor lor de culoare sin. colorimetrie |
| | cromatopsie | impresia subiectivă de a vedea colorate obiecte incolore sau de apercepe culorile care nu corespun realității.
|
|
