| cateter | instrument medical tubular cu care se examinează un canal sau o cavitate; sondă |
| | cateterism | introducerea uneui cateter într-un canal su condusct natural al organismului(uretră, esofag etc.)
|
| | catgut | fir pentru suturi chirurgicale |
| | cation | se referă la atom sau grup de atomi încărcați pozitiv
|
| | caustic | se spune despre o substanță care are o acțiune corozivă asupra țesuturilor, provocându-le necroza.
|
| | cauterizare | distrugerea țesuturilor cu ajutorul unui cauter sau unor substanțe caustice
|
| | cazeină | proteină complexă în lapte, brânzeturi
|
| | cașexie | slăbire și anemie extremă |
| | ceafă | partea posterioară a gâtului , cuprinzând toate părțile moi situate în afara coloanei cervicale.
|
| | cefalee | durere de cap |
| | cefalină | substanță organică de constituție complexă(glucid fosfat), care se găsește în cantități mari în creier sau ficat.
|
| | celcipexie | fixarea calciului în țesuturi
|
| | celulă | unitatea morfologică și fiziologică a țesuturilor vii.
|
| | celule cu conuri | celule specializate ale retinei responsabile de vederea culorilor |
| | celulită | inflamație a țesutului celular subcutanat |
| | cement | țesut dentar dur ce acoperă suprafața rădăcinii dintelui |
| | centrozom | corpuscul din centrul celulei, care intervine în mitoză |
| | centură pelvină | ansamblul osos format din cele două oase iliace, care leagă membrele inferioare de trunchi, cu ajutorul sacrului
|
| | cerebel | creierul mic |
| | cerebelită | inflamați cereberului, de origine infecțioasă sau de cauze neidentificate, care se manifestă printr-un sindrom cerebelos.
|
| | cerebral | care se referă la creier |
| | cerumen | materie ceroasă din urechi |
| | cervicalgie | durere în regiunea gâtului sau a porțiunii cervicale a coloanei vertebrale.
|
| | cervicartroză | artroză a coloanei cervicale. Leziunile sunt situate la nivelul articulațiilor intervertebrale anterioare și comportă o discartroză.
|
| | cervicită | inflamația colului uterin.
|
| | cezariană | intervenție chirurgicală în regiunea abdominală, care constă în extragerea fătului viu prin deschiderea uterului, în cazuri de naștere dificilă |
| | chalazion | mică tumoară incoloră, dură, situată pe marginea pleoapelor, datorită inflamației cronice a uni glande sebacee palpebrale.
|
| | cheag | masă mică de lichid coagulant.
|
| | cheag sanguin | sânge coagulat, format din fibrină, în a cărei rețea sunt prinse trombocitele și eritrocitele care îi dau o culoare roșu închis.
|
| | cheilită | inflamație a buzelor, apărută în eczeme, micoze, avitaminoze |
| | cheiloplastie | restaurarea plastică a buzelor.
|
| | cheiloschizis | buză de iepure prezentând o fisură mediană a buzelor.
|
| | cheilostomatoplastie | orice intervenție de chirurgie plastică care se adresează buzelor și gurii.
|
| | cheloid | îngroșare a pielii, rectilinie sau ramificată, constituită la nivelul unei cicatrici, unei arsuri sau traumatism.
|
| | chemozis | infiltrație edematoasă a conjunctivei oculare, cel mai adesea de origine inflamatorie, formând un inel roșcat în jurul corneei. Apare în unele afecțiuni oculare acute.
|
| | chil | lichid din intestinul subțire, rezultat al digestiei |
| | chilifer | care transportă chilul.
|
| | chilopoioză | formarea chiului
|
| | chilotorax | revărsare de chil în cavitatea pleurală, ca urmare a unei perforații traumatice sau tumorale a canalului toracic.
|
| | chilurie | prezența chilului în urină.
|
| | chim | amestec rezultat din digerarea parțială a alimentelor din stomac |
| | chimioterapie | terapie prin substanțe chimice |
| | chirurgie | tratare a bolilor prin operații |
| | chist | tumoare benignă |
| | chist dermoid | formațiune tumorală constituită dintr-o enclavă epidermică conținând adesea foliculi piloși, glande sebacee și care se localizează cu predilecție la extremitatea externă a sprâncenei, la nuvelul gâtului sau scrotului.
|
| | chiuretaj | curățire a suprafeței unei mucoase |
| | cianoză | colorație albastră-vineție a pielii și a mucoaselor din cauza unei insuficiente oxigenări a sângelui. |
| | cifoză |
încovoiere înapoi a coloanei vertebrale |
| | cilindri urinari | mulaje de materie proteică și de celule provenind din tupii urinari și care se găsesc la examenul microscopic în sedimentul urinar, în cazul unor afecțiuni renale.
|
| | cilindrurie | prezența cilindrilor urinari în urină.
|
| | cineziologie | studiul mișcărilor corpului uman.
|
| | cinofobie | teamă morbidă de câine.
|
| | ciroză | boală cronică a ficatului, caracterizată prin înmulțirea anormală a țesutului conjunctiv și prin distrugerea treptată a celulelor hepatice |
| | cistalgie | durere vezicală
|
| | cistectazie | dilatație a vezicii.
|
| | cisticită | inflamația canalului cistic.
|
| | cistită | inflamație a vezicii urinare |
| | cistocel | hernie a vezicii în vagin.
|
| | cistografie | radiografie a vezicii urinare |
| | cistopielită | asocierea unei cistite cu o pielită.
|
| | cistoplastie | operație plastică asupra vezicii
|
| | cistoplegie | paralizie vezicală
|
| | cistoplexie | fixarea vezicii, în general la peretele abdominal, pentru a corecta o ptoză sau un prolaps.
|
| | cistoscopie | examen endoscopic al vezicii urinare |
| | cistostomie | deschiderea unei căi de acces a vezicii la peretele abdominal, între simfiza pubiană și ombilic, pentru a permite eliminarea urinii din vezică, atunci când există un obstacol la nivelul uretrei(cancer, stenoză).
|
| | cistotomie | incizia vezicii
|
| | cistoureterită | inflamația vezicii și a uretrelor.
|
| | citobiologie | biologie celulară - știința care se ocupă cu studiul celulei |
| | citocrom | pigment celular care conține un atom de fier și joacă un rol important în respirația celulară.
|
| | citodiagnostic | diagnostic bazat pe studiul microscopic al celulelor |
| | citogeneticã | studiul cromozomilor |
| | citogramă | determinarea tipurilor celulare și a numărului lor într-un lichid organic.
|
| | citoliză | distrugere a elementelor celulare |
| | citologie | studiul celulei |
| | citopatologic | patologie celulară
|
| | citopenie | insuficiența sau reducerea numărului de celule prezente în sânge sau într-un țesut.
|
| | citoplasmã | substanț fundamentală vie a celulei |
| | citopoiezã | formare a celulelor |
| | citostatic | (substanță) care împiedică înmulțirea celulelor |
| | clacaj | ruptura fibrelor unui mușchi printr-un efort violent.
|
| | clamp | pensă chirurgicală cu două brațe metalice drepte sau curbe, cu capăt rigid sau suplu, care posedă un mecanism de blocare a brațelor, permițând astfel comprimarea persistentă a unui conduct organis(mai ales vas sanguin).
|
| | clampaj, clampare | fixarea unui "clamp" în timpul unei operații.
|
| | claudicație | șchiopătare |
| | claustrofobie | teamă patologică de spații închise |
| | claviculã | os care leagă omoplații de stern |
| | cleptomanie | tendința patologică de a fura
|
| | clonă | entitatea biologică, monocelulară sau pluricelulară, care provine prin reproducere asexuată dintr-o singură celulă sau un singur individ, membrii unei clone sunt genetic identici.
|
| | clonie | convulsie scurtă care antrenează o scurtă deplasare a unei părți sau chiar a corpului întreg.
|
| | cloremie | conținutul de clor în sânge
|
| | clostridium | gen de bacili sporulați gram pozitiv, mobil și ciliați. (Clostridium botulinum, Clostridium tetani).
|
| | coagulare | fenomen prin care un lichid organic(sânge, lapte) se transformă într-o masă solidă.
|
| | cocaină | alcaloid extras din coca sau obținut prin sinteză. Anestezic local de suprafață, folosit în soluții pentru instilații nazale sau oculare. Cocaina este un stupefiant.
|
| | coccis | os triunghiular la extremitatea de jos a coloanei vertebrale |
| | cocobacil | bacterie în formă de bastonaș scurt, aproape de dimensiunile unui coc.
|
| | cocobacterie | bacterie de formă intermediară între un coc și un bacil.
|
| | cocus | bacterie de formă rotunjită(stafilococ, streptococ).
|
| | codeină | alcaloid extras din opiu, folosit sub formă de sare(mai ales fosfat), ca sedativ contra tusei, administrart per os(sirop, poțiuni, pilule).
|
| | codex | registrul oficial al medicamentelor autorizate.
|
| | cofochirurgie | chirurgia surdității
|
| | cofoză | surditate totală. sin. anacuzie
|
|
