Agresivitatea elevilor, părinții exasperanți și stresul reprezentat de
factorul performanță sunt câteva din cauzele care duc frecvent, conform
unui studiu realizat de universitatea din Freiburg im Breisgau
(sud-vestul landului Baden-Wuerttemberg), la îmbolnăviri psihice ale
cadrelor didactice, scrie ziarul german Sueddeutsche Zeitung.
Nimic nu îi îmbolnăvește mai tare pe profesori decât jignirile și agresiunile venite din partea elevilor, constată psihiatrul Joachim Bauer și medicul Thomas Unterbrink, care au condus studiul. Nu de puține ori, profesorii sunt fără apărare în fața elevilor, pentru că nu au învățat cum să răspundă la ostilitate și să-i recunoască cauzele, spun cei doi medici.
Bauer și Unterbrink au intervievat 1000 de pedagogi de la școli secundare și gimnazii din regiunea Suedbaden (sud-vestul landului mai sus amintit), întrebându-i în legătură cu atmosfera de la școală și starea lor sufletească. Rezultatul a fost că agresivitatea este cel mai stresant factor de la locul de muncă numit școală, la care se adaugă mărimea claselor, cantitatea de muncă și orele suplimentare. Conform cercetătorilor, există o relație clară de dependență între ostilitatea afișată de elevi și starea de sănătate a profesorilor. Este de asemenea demonstrat faptul că părinții nemulțumiți și agresivi au și ei o influență în declanșarea problemelor psihice la nivel de cadre didactice, declara Bauer în paginile Sueddeutsche Zeitung. Studiul elaborat la Freiburg este astfel primul care spune pe nume cauzelor care produc cel mai mult stres profesorilor.
Nu mai există nici o îndoială că meseria de profesor este una stresantă, multe studii demonstrând gradul mare de periculozitate pentru sănătate al acestei meserii. Expertul în medicina muncii, Andreas Weber, a descoperit faptul că mai mult de jumătate din personalul pedagogic care se pensionează înainte de vreme se plânge de suferințe psihice și psihosomatice. De altfel, potrivit studiului, în decurs de un an circa 43 la sută dintre profesori sunt expuși atitudinilor ostile ale elevilor, în timp ce patru la sută sunt amenințați cu violența, iar 1,4 la sută din aceștia sunt chiar atacați fizic de elevi. În învățământul secundar general aceste cifre sunt chiar mai mari.
Faptul că violența nu vine doar de la elevi ci și de la părinți este demonstrat de un caz de la Hanovra. Acolo, o mamă care avea o dispută legată de fiica ei, a aruncat în directorul unei școli elementare cu o ceașcă, cioburile rănindu-l pe acesta la mâna cu care el și-a apărat fața de lovituri. Femeia a fost condamnată sub acuzația de vătămare corporală gravă, iar directorul se află pe moment în concediu medical. Psihiatrul Bauer afirma că rănile psihice se vindecă greu, motiv pentru care el solicită ca acest lucru să înceapă chiar din timpul studiului pedagogic, mai ales că acesta pregătește doar insuficient cadrele didactice pentru confruntarea cu elevii și părinții lor, care în societatea marcată de spiritul concurenței se află la rândul lor sub o puternică presiune și au de rezolvat o mulțime de probleme.
Alte studii din domeniu criticau spre exemplu modul de selectare și pregătire a cadrelor didactice. Un studiu de durată, realizat de Udo Rauin, expert în probleme școlare din Frankfurt, arăta că mare parte din profesorii care ajung la epuizare în meseria lor sunt deja din timpul studiului supraîncărcați. Deja la începutul studiilor pedagogice un sfert dintre studenții ce urmau să devină cadre didactice declarau că nu vor să-și exercite meseria. Psihologul Uwe Schaarschmidt de la Potsdam a descoperit într-un studiu elaborat pe un total de 20.000 de cadre didactice că fiecare al patrulea student la pedagogie sau cadru didactic debutant se încadrează în tipul de persoană resemnată. Există îndeobște iluzia conform căreia profesorii au o meserie ușoară, însă în realitate munca lor este mai dură decât a polițiștilor sau medicilor. Din acest motiv, cercetătorii de la universitatea din Potsdam au creat un test de potrivire, care să-i ajute pe absolvenții de licee să afle dacă au stofă de profesor sau dacă este mai bine să renunțe.
Cei interesați de o carieră în învățământ ar trebui să-și pună înainte de a se înscrie la facultatea de profil întrebări de genul: Îmi place să interacționez cu copii? Pot vorbi în fața unei grupe? Rezist la presiuni? Pentru Bauer, ar fi și mai bine dacă ar exista o practică obligatorie de orientare înainte de începerea studiului, la fel ca și o pregătire de natură psihologică. Cadrele didactice trebui să învețe să recunoască semnalele venite din partea elevilor și părinților înainte să fie prea târziu, opinează Bauer. /Rompres/
Acest articol a fost citit de 539 ori.
Agresivitatea elevilor, părinții exasperanți și stresul reprezentat de
factorul performanță sunt câteva din cauzele care duc frecvent, conform
unui studiu realizat de universitatea din Freiburg im Breisgau
(sud-vestul landului Baden-Wuerttemberg), la îmbolnăviri psihice ale
cadrelor didactice, scrie ziarul german Sueddeutsche Zeitung.
