Cardiovascular

Angina pectorală

imag_1.jpgManifestare clinică a cardiopatiei ischemice, angina pectorală este caracterizată prin dureri paroxistice, localizate în zona pieptului, retrosternal, de scurtă durată, declanșate în mod obișnuit de efort, dureri care încetează în repaus sau după administrarea nitroglicerinei. În marea majoritatea a cazurilor, angina pectorală este consecința aterosclerozei coronariene. Mai rar, ea este cauzată de Glossary Link anemie, insuficiența cardiacă, hipertiroidie, tulburări de ritm, etc.

mai mult...

Sincope de origine cardiacă (Indispoziție vagală)

sincope_de_origine_cardiac.jpg0 sincopă este o stare de rău, cu sau fără pierde­rea cunoștinței, în cursul căreia pacientul are o senzație „de ducă" ce poate să meargă până la cădere sau la leșin. Cauza cea mai frecventă a sin­copei este indispoziția vagală. Este vorba de un fenomen reflex, care apare cu ocazia unei emoții puternice (surpriza, vederea sângelui pentru anu­mite persoane) și, cel mai adesea, la persoanele predispuse, emotive.

mai mult...

Dispneea

dispnee.jpgDispneea (termen general care desemnează orice dificultate în respirație) are semnifi­cație diferită în funcție de momentul în care apare, tipul de dificultate și diferitele carac­teristici. Alergarea vreme îndelungată (sau prea repede) generează în final Glossary Link dispnee, este un lucru bine-cunoscut. Pe de altă parte, nu este normal ca dispneea să apară de la primul efort.

mai mult...

Încetinirea inimii (bloc atrioventricular)

bloc_inima.jpgÎn mod normal, diferitele părți ale inimii, atriile și ventriculele, se contractă succesiv și sincronizat. Impulsuri electrice pleacă de la un centru de comandă situat în partea superioară a atriului drept, nodul sinusal. De acolo ele se propagă, prin fibre nervoase specializate, spre ventricule. Blocul atrioventricular este încetinirea sau întreruperea pro­pagării acestor impulsuri în căile de Glossary Link conducere cardiace.

mai mult...

Cardiopatia ischemica

inima_2.jpgStilul de viață dezorganizat, cu alimentația prea bogată în grăsimi animale și lipsa de mișcare fizică, locuitul în case de beton și lucrul prelungit la calculatoare au în timp efecte negative asupra diferitelor organe și sisteme. Cordul este printre organele sensibile care suferă mult, în special ca urmare a dificultăților de oxigenare apărută datorită fenomenelor precoce de Glossary Link ateroscleroză vasculară (depuneri de grăsimi și plăci ateromatoase pe pereților vaselor care irigă inima), cât și datorită spasmelor coronariene declanșare în condiții de stres sau ca urmare a dezechilibrelor minerale și vitaminice importante ale organismelor.


mai mult...

Anevrismul de aortă

anevrismu.jpgUn Glossary Link anevrism este o lărgirea anormală a unui vas sangvin. O parte slabă a vasului sangvin este întinsă și sângele se scurge prin ea, frecvent determinând for­marea unui balon în forma unui ou. Un anevrism poate să apară pe orice vas sangvin, inclusiv în vasele mari ale creierului sau în vasele mici oriunde altundeva în organism. Totuși, un anevrism este cel mai probabil să apară într-o Glossary Link arteră (în mod particular în aortă), pentru că acestea transportă cea mai mare cantitate de sânge de la inimă. Un loc frecvent pentru producerea anevrismului de aortă este imediat mai jos de rinichi, dar deasupra joncțiunii dintre Glossary Link aorta abdominală și arterele membrelor.

mai mult...

Bolile sistemului de conducere

sistem_de_conducere.jpgRitmul inimii este controlat de impulsuri  electrice  generate  de către nodul sinusal, situat la nivelul atriului drept. Aceste celule pace-maker produc impulsuri electrice care traversează ambele atrii, deter­minând contracția pereților muscu­lari ai acestora. Impulsurile electrice circulă de la nivelul atriilor către ventriculi printr-un mănunchi mic de țesut specializat denumit nodul atrioventricular, către o bandă de fibre specializate (fasciculul His) care conduce impulsurile către fibrele musculare ale ventriculilor. Aceste fibre musculare stimulate se vor contracta.

mai mult...

Tulburări ale valvelor tricuspidă și pulmonară

valva_tricupsida.jpgValvele de pe partea dreaptă a inimii sunt mult mai rar afectate de boli decât acelea din partea stângă, iar atunci când sunt problema este de obicei mai bine tolerată. Sângele care se întoarce din corp curge în atriul drept și apoi prin valva tricuspidă către ventriculul drept situat dedesubt, apoi iese din ventriculul drept prin valva pulmonară către artera    pulmonară, care cară sângele către plămâni pentru oxigenare.

mai mult...

Bolile valvelor cardiace

valves.jpgInima umană este alcătuită din patru camere și patru valve. Două dintre valve, valvele mitrală și tricuspidă, reglează fluxul sangvin între camerele superioare (atrii) și camerele inferioare (ventriculi). Celelalte două valve -valva aortică și valva pulmonară -reglează fluxul sangvin către exte­riorul ventriculilor, către plămâni și restul corpului.
Valva mitrală conectează atriul stâng cu ventriculul stâng. Valva aortică, care este și ea pe stânga, se deschide pentru a permite sân­gelui să circule de la inimă (de la ventriculul stâng) către artera principală a corpului ( Glossary Link aorta).

mai mult...

Insuficiența cardiacă

insuficienta_cardiaca.jpgInsuficiența cardiacă este o proble­mă serioasă, însă nu este echiva­lentă cu situația în care inima nu funcționează de loc. Insuficiența cardiacă are grade variate de severitate, în funcție de etiologie și de intervalul scurs între instalarea bolii și momentul prezent. În insuficiența cardiacă conges-tivă (ICC), inima încă lucrează, însă nu poate vehicula suficient sânge astfel încât să acopere nevoile organismului.

mai mult...
Inscrie-te la fluxul RSS
Back to top