Bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare sau bolile cardiace se referă la un grup de  boli care afectează inima sau vasele de sânge (venele, arterele și capilarele) sau ambele, adică boli care afectează întreg sistemul Glossary Link cardiovascular.

Introducere

Sistemul cardiovascular, numit şi sistemul circulator, este un sistem care transportă  sângele în tot corpul uman. Acesta este compus din inimă, artere, vene și capilare. El  transportă sângele oxigenat de la plamâni şi inimă în tot corpul prin artere. Apoi sângele trece prin capilare, vasele de sânge situate între vene şi artere.

Atunci când sângele este golit de oxigen, face drumul înapoi către inimă şi plămâni prin vene.

Sistemul circulator poate include, de asemenea, circulaţia limfei, prin care este recirculată în principal plasma sângelui după ce a fost filtrată de celulele sanguine și a revenit în sistemul limfatic. Totuşi sistemul cardiovascular nu include şi sistemul limfatic.

Exemple de boli care afectează sistemul cardiovascular

Boli cardiace (boli de inimă):
- Angina (considerată a fi atât boală cardiacă cât și vasculară)
- Aritmii cardiace (frecvenţă neregulată a inimii, Glossary Link bradicardie, Glossary Link tahicardie)
- Boli cardiace congenitale
- Boala arterelor coronare (CAD)
- Cardiomiopatie dilatativă
- Atac de Glossary Link cord (infarct miocardic)
- Insuficienţă cardiacă
- Cardiomiopatie hipertrofică
- Regurgitare mitrală
- Glossary Link Prolaps de valvă mitrală
- Stenoza pulmonară

Boli vasculare (boli care afectează vasele de sânge - artere, vene sau capilare):
- Boala arterială periferică  
- Anevrismul
- Ateroscleroza
- Boala arterei renale
- Boala Raynaud (fenomenul Raynaud)
- Boala Buerger
- Boala venoasă periferică
- Accident vascular cerebral - cunoscut ca un tip de boală cerebrovasculară.


Simptome

Simptomele bolilor de inimă variază în funcție de tipul afecțiunii cardiovasculare.
Simptome bolilor de inimă care afectează vasele de sânge – sunt  cauzate de reducerea, blocarea sau rigidizarea vaselor de sânge care impiedică inima, creierul sau alte organe ale corpului să primească suficient sânge. Aceste simptome pot include:
•    dureri în piept (angină pectorală)
•    dificultăți de respirație
•    durere, amorțeală, slăbiciune sau răceală în picioare sau brațe, în cazul în care vasele de sânge din acele părți ale corpului sunt reduse.
 
Simptomele bolilor de inimă cauzate de bătăi anormale ale inimii (aritmii cardiace)
În cazul aritmiilor cardiace inima poate bate prea lent (bradicardie), prea repede (tahicardie) sau neregulat. Alte simptome de Glossary Link aritmie cardiacă pot include:
•    durere în piept
•    dificultăți de respirație
•    stare de amețeală
•    leșin (sincopă) sau pierderea cunoștinței .

Simptomele bolilor de inimă cauzate de malformații cardiace congenitale
•    albăstrirea mucoaselor și/sau tegumentelor pielii ( Glossary Link cianoză)
•    umflarea picioarelor, abdomenului sau a zonelor din jurul ochilor
•    dificultăți de respirație în timpul meselor, ceea ce duce la creșterea în greutate.
 
De multe ori anomaliile cardiace congenitale mai puțin grave, nu sunt diagnosticate până mai târziu în copilărie sau chiar în timpul maturității. Semnele și simptomele de anomalii cardiace congenitale, care, de obicei, nu pun imediat viața în pericol sunt:
•    scurtarea respirației în timpul exercițiilor sau actvității fizice  
•    oboseală ușoară în timpul exercitiilor fizice sau activității fizice
•    lichid la inimă sau plămâni
•    umflarea mâinilor, încheieturilor și picioarelor.

Simptomele bolilor de inimă cauzate de cardiomiopatie
Cardiomiopatia reprezintă îngroșarea și rigidizarea mușchiului inimii. În stadii incipiente de cardiomiopatie, este posibil să nu existe nici un simptom. Pe măsură ce starea se agravează, simptomele de cardiomiopatie pot fi:
•    lipsă de aer la efort sau chiar și în repaus
•    umflarea picioarelor, gleznelor și picioarelor
•    balonare (distensie) a abdomenului cu lichid
•    oboseală
•    bătăi neregulate ale inimii care se simt rapid, puternice sau fluturând
•    stare de amețeală, leșin sau pierderea cunoștinței.

Simptomele bolilor de inimă cauzate de infecții cardiace

Există trei tipuri de infecții cardiace:
Pericardita, care afectează țesutul din jurul inimii (pericardul)
Miocardita, care afectează stratul de mijloc al pereților inimii (miocardul)
Endocardita, care afectează membrana interioară care separă camerele și valvele inimii (endocardium).


Variind ușor în funcție de tipul infecției, simptomele pot include:
•    febră
•    dificultăți de respirație
•    slăbiciune sau oboseală
•    umflarea picioarelor sau abdomenului
•    modificări ale ritmului cardiac
•    tuse uscată sau persistentă
•    erupții cutanate sau pete neobișnuite.

Simptomele bolilor de inimă cauzate de Glossary Link valvulopatii
Inima are patru valve - aortică, mitrală, pulmonară și transcupidiană - care se deschid ca niște supape și permit curgerea fluxului de sânge într-o direcție, închizându-se apoi pentru a permite refluxul acestuia. Aceste supape  pot fi deteriorate de o varietate de condiții care conduc la îngustare ( Glossary Link stenoză), scurgeri (regurgitare sau insuficiență) sau de închidere necorespunzătoare (prolaps). În funcție de care valvă nu funcționează corect, simptomele bolilor de inimă valvulară, pot fi:
•    oboseală
•    dificultăți de respirație
•    bătăi neregulate ale inimii sau murmur cardiac
•    picioare sau glezne umflate
•    durere în piept
•    leșin (sincopă).

Impact

Conform OMS (Organizația Mondială a Sănătății) bolile cardiovasculare (BCV) sunt cauza principală a deceselor la nivel global, un număr mult mai mare de oameni mor din cauza bolilor cardiovasculare decât orice altceva.

În 2008, aproximativ 17.3 milioane de oameni au murit de la BCV la nivel mondial; doar sub o treime (30%) din totalul deceselor premature înregistrate. Dintre aceste decese:
- 7,3 milioane au murit de boala coronariană
- 6,2 milioane de accident vascular Glossary Link cerebral.

Cea mai mare parte (80%) din decese  au loc în țările cu venituri mici și medii
BCV apar în mod egal la bărbaţi şi femei.
Douăzeci și cinci de milioane de oameni vor muri din cauza bolilor cardiovasculare anual până în 2030, cele mai multe decese fiind din cauza accidentelor vascular cerebrale şi a bolilor de inimă.
Majoritatea bolilor cardiovasculare pot fi prevenite dacă oamenii ar diminua  factorii de risc.
Hipertensiunea arterială (tensiunea arterială crescută), este responsabilă pentru 7,5 milioane de decese în fiecare an.
420.000 de femei mor din cauza bolilor cardiovasculare în SUA anual. Aproape 50% din femeile americane mor de boli de inimă sau de accidente vascular cerebral, comparativ cu 4% de Glossary Link cancer la sân.

Cauze

    Glossary Link Hipertensiune arterială ( tensiune arterială ridicată ) - acesta este de departe una dintre cele mai importante cauze de BCV. Dacă hipertensiunea arterială este prost controlată, pereții arterelor se pot deteriora, crescând riscul de a dezvolta un Glossary Link cheag de sânge.

   Ateroscleroza - rigidizarea arterelor datorită procesului de depunere a excesului de Glossary Link colesterol și grăsimi din sânge, împreună cu  calciul ( plăci ateromatoase) influențează circulația sângelui prin artere, producând hipertensiune arterială,  fiind deci cea mai frecventă cauză a bolilor cardiovasculare,  Cauzele aterosclerozei sunt  alimentația nesănătoasă, lipsa de exercițiu fizic, excesul de greutate și fumatul care devin astfel cauze pentru bolile cardiovasculare.

    Radioterapia -  radioterapia poate crește riscul de boli cardiovasculare mai târziu în viață.

    Fumatul - fumatul regulat poate restrânge vasele de sânge, în special arterele coronare.

    Cafeaua - consumul excesiv de cofeină poate sta de cele mai multe ori la baza tulburărilor de ritm cardiac (aritmii cardiace)

    Lipsa de somn - oameni care dorm mai mult de 7,5 ore pe zi au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare

    Hiperlipidemie (nivel mărit de colesterol în sânge) - există șanse mai mari de îngustare a vaselor de sânge și formare de cheaguri de sânge

    Diabet - incluzând ambele tipuri  1 și 2 de diabet zaharat, care poate afecta arterele..Persoanele cu diabet zaharat de tip 2 sunt adesea supraponderale sau obeze. Persoanele cu diabet zaharat au de 2-4 ori mai multe șanse de a muri de boli de inimă decât persoanele care nu suferă de diabet .

    Alimente nesănătoase – o alimentație bogată în grăsimi, combinate cu carbohidrați, mai ales dacă acestea constau în principal din produse tip fast-food, poate accelera acumularea de depozite de grăsime în interiorul arterelor, ceea ce creste riscul de Glossary Link obezitate, hipertensiune și hiperlipidemie. O alimentație săracă în   fructe, legume, fibre, cereale integrale și substanțe nutritive esențiale nu sunt recomandate pentru sănătatea cardiovasculară. 

    Lipsa de activitate fizică - persoanele care duc predominant o viață sedentară tind să aibă  tensiune arterială mai mare, mai mulți hormone de stres, niveluri mai ridicate de colesterol în sânge si sunt mult mai susceptibili de a fi supraponderali.

    Consumul excesiv de alcool - persoanele care beau prea mult alcool tind să aibă niveluri mai ridicate ale tensiunii arteriale și a ale colesterolului în sânge.

   Stresul - hormoni asociați cu stresul (mental), cum ar fi cortizonul, ridică nivelul zahărului din sânge.Stresul este, de asemenea, legat de creșterea tensiunii arteriale.

    Poluarea aerului - unii cercetătorii belgieni au precizat că poluarea aerului cauzează aproximativ același număr de atacuri de inimă ca si alți factori de risc individuali .

Diagnostic

Pentru stabilirea cât mai exactă a diagnosticului, medicul va efectua probabil un examen fizic și va întreba despre istoricul medical personal și de familie înainte de a face orice teste. Testele pentru diagnosticarea BCV pot include:

Analize de sânge. Medicul poate verifica nivelul de colesterol și Glossary Link trigliceride, numărul de celule din sânge sau alte analize de sânge care ar putea pune în evidență o afecțiune cardiacă.

Radiografie toracică. Imaginea inimii, plămânilor și vaselor de sânge, obținută prin expunerea zonei toracelui  la razele X  poate dezvălui dacă inima este mărită
 
Electrocardiograma (ECG). Un ECG înregistrează semnalele electrice ale inimii și poate ajuta medicul să detecteze anumite  anomalii ale frecvenței inimii. Ea poate fi efectuată în stare de repaus sau în timpul unui efort intens ( Glossary Link electrocardiogramă de efort).

Monitorizare Holter. Dispozitivul Holter este un dispozitiv portabil,  care este purtat  de obicei, pentru 24-72 de ore, pentru a înregistra continuu un ECG . Monitorizarea Holter este utilizată pentru detectarea tulburărilor de ritm cardiac, care nu sunt găsite în timpul unui examen ECG regulat.

Ecocardiografie. Acest examen neinvaziv, care include o ecografie de piept, arată imagini detaliate ale structurii și funcționării inimii. Undele sonore precum și ecourile lor sunt transmise și înregistrate cu un dispozitiv numit traductor  în afara corpului. Un computer utilizează informațiile de la traductor și creeză imagini în mișcare pe un monitor video. Dacă imaginile de la o ecocardiografie regulată sunt neclare, medicul poate recomanda o ecografie transesofagiană. În timpul acestui examen, pacientul va  înghiți un tub flexibil, care conține un traductor de mici dimensiuni. Traductorul va transmite imagini ale inimii pe monitorul unui calculator.

Glossary Link Cateterism cardiac (coronarografia). În  timpul acestui test,  un Glossary Link cateter este introdus prin intermediul unei vene sau artere de la picior sau braț. Cateterul este asemănător cu un tub fin, flexibil și lung și este condus cu ajutorul radioscopiei până la inimă. Prin el se poate injecta un colorant (substanță de contrast),  care face vizibile cavitățile inimii, vasele de sânge și valvele, sub razele X pe un monitor,  putându-se astfel  verifica eventualele anomalii. Pacienții care au suferit un Glossary Link infarct miocardic prezintă arterele coronare blocate parțial sau complet. Procedura  poate evidenția de asemenea dacă arterele afectate pot fi tratate prin angioplastie sau prin Glossary Link chirurgie pe cord.

Biopsia cardiacă. Uneori,  se poate realiza o Glossary Link biopsie cardiacă ca parte a cateterismului cardiac, mai ales în cazul în care medicul suspectează o boală inflamatorie cardiacă neconfirmată de alte teste. Prin această biopsie o mostră de țesut cardiac este eliminată prin cateter și este trimisă la un laborator pentru analiză.

Tomografie computerizată cardiacă (CT). Acest test este adesea utilizat pentru diagnosticarea insuficienței  sau aritmiilor cardiace.

Tratament

Unele boli de inimă, care sunt diagnosticate precoce pot fi tratate cu succes, înainte de dezvoltarea de leziuni și complicații cardiace permanente, cum ar fi insuficiența cardiacă și stopul cardiac. Planurile de tratament pentru boli de inimă utilizează o abordare multilaterală și sunt individualizate de tipul și severitatea bolii de inimă, factorii de risc, stilul de viață, istoricul medical și alte boli.

Tratamentul pentru stadiile avansate sau critice de boli de inimă
Stadiile avansate sau critice de boli de inimă necesită în general spitalizare și o combinație de:
•    Monitorizare intensivă și stabilizare a ritmului cardiac și semne vitale. Acest lucru poate necesita resuscitare cardiopulmonară (CPR) și măsuri de sprijin de viață avansate, cum ar fi intubare și ventilație mecanică pentru susținerea respirației.
•    Monitorizarea ritmului cardiac cu ajutorul electrocardiogramei (EKG) și teste de laborator, cum ar fi enzimele cardiace, pentru a determina gradul de afectare cardiacă
•    Oxigen suplimentar pentru a crește oxigenarea țesutului inimii și restului corpului
•    Tratamentul ritmului cardiac anormal (aritmii cardiace), cu medicamente și, eventual, cardioversie sau defibrilare electrică

Medicamente utilizate pentru tratarea bolilor de inimă
Următoarele medicamente pot fi prescrise pentru o varietate de tipuri de boli cardiace în timpul și după spitalizare:
•    Inhibitori ACE (ramipril, lisinopril, enalapril sau captopril) , care scad tensiunea arterială mărită și ajută la prevenirea insuficienței cardiace
•    Aspirina, care ajută la prevenirea formării cheagurilor noi de sânge
•    Beta-blocante (metoprolol, atenolol și propranolol), care scad tensiunea arterială ridicată și reduc ritmul cardiac
•    Heparina, care ajută la prevenirea formării cheagurilor de sânge noi
•    Medicamente pentru scăderea colesterolului ridicat, inclusiv statine, niacina și inhibitori selectivi de absorbție a colesterolului  
•    Medicamente pentru creșterea tensiunii arteriale, care pot fi utilizate în anumite situații, cum ar fi în stare de Glossary Link șoc cardiogen
•   Medicamente pentru tratarea aritmiilor cardiace, care includ digitalice, beta-blocante, verapamil, adenozina, lidocaina, sau blocante ale canalelor de calciu
•    Morfina, care reduce durerea și anxietatea și reduce nevoia de oxigen a inimii
•    Nitroglicerina, care ajută la extinderea arterelor coronare îngustate și îmbunătățește fluxul de sânge la nivelul inimii
•  Medicamente trombolitice, pentru dizolvarea cheagurilor care pot provoc un atac de cord.Medicamentele trombolitice sunt  mai eficiente dacă sunt administrate în termen de trei ore de la debutul durerii toracice.

Tratamente chirurgicale pentru bolile de inimă
Tratamentele chirurgicale variază în funcție de tipul specific de boală de inimă și de alți factori. Tratamentele chirurgicale pot include:
•    Angioplastie și plasare de stent pentru lărgirea arterei cu ajutorul unui dispozitiv de forma unui balon. În cele mai multe cazuri, un stent (tub) este plasat în Glossary Link arteră pentru a-l păstra deschis.
•    Bypass-ul Glossary Link coronarian constă în recoltarea unei vene sau artere sănătoase din altă parte a corpului și grefarea pe o arteră bolnavă. Fluxul de sânge este apoi redirecționat prin arterele sanatoase noi grefate,  la țesuturile cardiace afectate.
•    Transplantul de inimă la pacienții selectați
•    Intervenții chirurgicale pentru a corecta defectele cardiace congenitale
•    Intervenții chirurgicale pentru a înlocui sau repara valve cardiace anormale
•    Implantarea chirurgicală a unui cardioverter - defibrilator sau stimulator cardiac, pentru a oferi stimulare electrică a inimii cu ajutorul unui dispozitiv mic și cabluri electrice plasate în corp. Stimularea electrică corectează ritmul cardiac anormal (aritmii cardiace).

Alte tratamente pentru bolile de inimă
Alte tratamente și terapii care pot fi recomandate ca parte a unui program de tratament complet pentru boli cardiace includ:
•    Reabilitare cardiacă și terapie fizică pentru a ajuta la îmbunătățirea stării de sănătate a corpului, reducerea complicațiilor, și reducerea oboselii  
•  Tratamente complementare sau alternative, cum ar fi acupunctura, terapie cu masaj și yoga pentru reducerea stresului, creșterea flexibilității și îmbunătățirea stării de bine interioare. Tratamentele complementare nu sunt un substitut pentru îngrijire medicală completă. Medicul va trebui informat despre administrarea de alte  suplimente nutritive sau homeopatice , care necesită prescripție medicală, deoarece acestea pot interacționa cu tratamentul medical prescris.
•    Îngrijirea paliativă pentru a îmbunătăți calitatea generală a vieții pentru familiile și pacienții cu boli grave.


Alimentație/Stil de viațã

Anumite tipuri de boli cardiace, cum ar fi anomaliile cardiace, nu pot fi prevenite. Cu toate acestea, modificări ale stilului de viață pot ajuta la prevenirea altor tipuri de boli de inimă, cum ar fi:
•    renunțarea la fumat
•    tratarea altor afecțiuni de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială, hipercolesterolul și diabetul zaharat
•    efectuarea zilnică, cel puțin 30 de minute pe zi, de mișcare fizică  
•    alimentație săracă în grăsimi saturate și sare
•    menținerea unei greutăți sănătoase
•    reducerea și gestionarea stresului
•    bune practici de igienă.

Bibliografie

www.healthgrades.com
www.medicalnewstoday.com


 

 

Ultima modificareVineri, 01 August 2014 19:27
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top