Hipotensiunea arterială

Hipotensiunea arterială  reprezintă scăderea tensiunii arteriale sistolice sub 100 mmHg și a tensiunii arteriale diastolice sub 60 mmHg.

Introducere

Circulația sângelui este datorată unei diferențe de presiune între sistemul arterial cu presiune mare și sistemul venos cu presiune mică. De exemplu, în capilarul venos presiunea se apropie de 0 mmHg.  Diferența de presiune este creată de activitatea de pompare a inimii: la fiecare contracție a ventriculului stâng inima trimite o anumită cantitate de sânge (debit bătaie) în aortă și arterele mari; crescând presiunea în aceste vase rezultă presiunea maximă sau sistolică. În perioada de repaus a inimii (diastolă) sângele se scurge în țesuturi prin intermediul arteriolelor care opun o rezistență la scurgere: rezultă presiunea minimă sau diastolică. Rezistența la scurgere se explică prin bogăția de fibre musculare ale pereților arteriolei, care se poate afla în stare de contracție sau dilatație, "tonusul de bază" al arteriolelor, controlat de sistemul neurovegetativ, de diverse substanțe metabolice, hormoni. Dilatarea și constricția arteriolelor este determinată de diverse stări fiziologice, efort, digestie.

Când tensiunea arterială este măsurată de către medic se măsoară atât presiunea sistolică cât și diastolică. Cifrele apar, în mod obișnuit, un număr mai mare, primul, reprezentând tensiunea arterială sistolică, și apoi un număr mai mic, presiunea diastolică. Cifra va fi urmată de abrevierea mm Hg, ceea ce înseamnă milimetri coloană de mercur. În cazul în care tensiunea arterială este de 120 cu 80 (120/80 mmHg), aceasta înseamnă o tensiune arteriale sistolică de 120mmHg și o presiune diastolică de 80mmHg.

Nivelul tensiunii arteriale poate fluctua aproximativ cu 30 sau 40 mmHg în timpul zilei. Aceasta va fi la valoarea cea mai de jos atunci când dormim sau ne odihnim. Când suntem activi fizic, foarte stresați sau anxioși, se observă o creștere a tensiunii arteriale. Este important ca tensiunea arterială să fie luată în condiții similare, de fiecare dată, astfel încât, citirile să poată fi comparate între ele.

Oricine persoană cu o tensiunea arterială de 100/60 mm Hg sau mai mică, este considerată ca având Glossary Link hipotensiune arterială (tensiune arterială scăzută).


Simptome

Dacă simptomele hipotensiunii arteriale sunt ușoare nu va fi necesară instituirea unui tratament. Cu toate acestea, tensiunea arterială scăzută poate provoca tulburări cardiace grave, leșin și, de asemenea, poate duce la tulburări neurologice și endocrine. Dacă hipotensiunea arterială este severă, unele organe vitale pot ajunge în situația de a fi lipsite de oxigen și nutrienți, iar organismul poate intra în stare de Glossary Link șoc, condiție în care viața poate fi pusă în pericol.
Cele mai comune simptome de hipotensiune arterială sunt:
• vedere încețoșată
• piele rece, umedă și rece sau palidă
• stare de Glossary Link depresie
• amețeală
• leșin
• oboseală
• senzație generală de slăbiciune
• greață
Glossary Link palpitații
• respirație rapidă, superficială
• senzație de sete .

Hipotensiune arterială ortostatică. Aceasta se referă la o scădere a tensiunii arteriale după modificarea posturii, de exemplu la ridicarea în picioare de pe scaun sau din poziția culcat. Presiunea arterială scăzută va reveni la valori normale destul de rapid, însă pe măsură ce organismul îmbătrânește  hipotensiunea arterială ortostatică apare mai frecvent.

Scăderea tensiunii arteriale după mese ( hipotensiunea postprandială ). Uneori, tensiunea arterială poate scădea după masă, cauzând stări de confuzie, amețeală și de slăbiciune. Acest lucru este cunoscut sub numele de hipotensiune arterială postprandială. Apare mai frecvent în rândul persoanelor în vârstă, mai ales cele care suferă de Glossary Link hipertensiune arterială ( tensiune arterială ridicată ), diabet zaharat sau boala Parkinson și are drept cauză redistribuirea fluxului sanguin la nivelul tubului digestiv, în detrimentul celorlalte organe.

Impact

Hipotensiunea arterială afectează aproximativ 2-4% din populația adultă și predomină la bărbații de vârstă medie.

Cauze

Din punct de vedere al cauzelor care stau la bază, hipotensiunea arterială poate fi clasificată în:
• Hipotensiunea arterială esențială sau primară
• Hipotensiune arterială simptomatică sau secundară.

Hipotensiunea arterială esențială este o consecință a tulburării mecanismului de reglare neuroendocrin al hemostaziei tensiunii arteriale și nu se cunoaște cauza exactă.

Hipotensiunea arterială simptomatică este o consecință a scăderii funcției de pompă a inimii sau a dereglării centrilor nervoși vasomotori. Cauzele pot fi:
1.Boli cardiovasculare
Glossary Link infarct miocardic (IMA)
• miocardita acută
• pericardita exudativă și constrictivă
Glossary Link valvulopatii (stenoza mitrală și aortică)
• insuficiența cardiacă cu debit scăzut
• varice voluminoase
Glossary Link embolie pulmonară masivă
• disecție de aortă

2.Boli endocrine
• insuficiență hipofizară anterioară
• insuficiență tiroidinală ( Glossary Link mixedem)
• insuficiență corticosuprarenală (boala Addison)
• insuficiență gonadică (climaterium)

3.Boli neurologice
• scleroza multiplă
• siringomielia
• miopatii (myasthenia gravis)
• neuropatii metabolice (diabet zaharat , anemia pernicioasă , porfirii, Glossary Link cașexie)
• boli idiopatice

4.Infecții: stări postinfecțioase (septicemii diverse)

5.Intoxicații cu: alcool metilic, nicotină, benzol, medicamente hipotensive

6.Alergii (șoc anafilatic)

7.Cauze chirurgicale (Simpatecomie dorso-lombară) .

Diagnostic

Medicul de familie va încerca mai întâi să stabilească dacă există o cauză de bază sau dacă tensiunea  scăzută este determinată de alte afecțiuni. Acest lucru va ajuta la alegerea celui mai bun tratament. Hipotensiunea arterială determinată de o afecțiune  nervoasă nu va avea același tratament ca și o afecțiune cardiacă.

Medicul poate recomanda unele dintre următoarele explorări:

Măsurarea tensiunii arteriale folosind un dispozitiv medical numit tensiometru. Acesta poate fi clasic ( o manșetă gonflabilă pentru braț legată la un manometru ) sau electronic ( digital ). De obicei tensiometrul se poate monta la nivelul antebrațului, dar tensiunea se poate măsura și în alte zone ale corpului.

Analize de sânge. Acestea pot pune în evidență nivelul zahărului din sânge, Glossary Link hiperglicemie în caz că acest nivel este peste limita normală, respectiv Glossary Link hipoglicemie în caz că nivelul este sub cel normal. De asemenea un număr mai mic de globule roșii în sânge ar putea indica Glossary Link anemie.

ECG (electrocardiograma). Acest dispozitiv poate detecta un ritm cardiac neregulat, probleme cu alimentarea cu sânge a mușchilor inimii, precum și orice anomalii structurale ale inimii. Se poate determina, de asemenea, dacă pacientul a avut vreodată un atac de Glossary Link cord, sau are unul, chiar în timp ce testul este în curs de desfășurare.

Monitorizarea cu un dispozitiv Holter. Aceasta este un fel de dispozitiv ECG portabil, care înregistrează în mod continuu bătăile inimii în timpul activităților de zi cu zi, de obicei pe o perioadă de 24 ore. Dispozitivul Holter înregistreaza ritmul cardiac prin intermediul unor electrozi plasați pe piept. Monitorizarea Holter ajută medicul să afle cum se comportă inima pacientului la activitățile normale sau la administrarea unor anumitor medicamente.

Ecocardiografia (ecografia cardiacă). Prin această explorare,care utilizează undele ultrasunete, se obțin imagini în timp real ale inimii, în mișcare. În acest mod medicul va fi capabil să detecteze unele probleme, cum ar fi valvele cardiace defecte.

Testul de efort. Acest test evaluează modul în care sistemul Glossary Link cardiovascular răspunde la creșterea activității fizice și anume, monitorizează activitatea electrică a inimii, precum și tensiunea arterială în timpul exercițiului.

Tratament

Persoanele cu hipotensiune arterială la care nu există simptome sau sunt foarte ușoare , nu necesită tratament.
Unor pacienți vârstnici care prezintă simptome atunci când se ridică brusc în picioare ( hipotensiune arterială ortostatică ), le pot fi prescrise medicamente pentru vasoconstricția arterelor esențiale.

Dacă tensiunea arterială scăzută este cauzată de administrarea unor anumite medicamente, se modifică doza administrată sau, dacă este posibil, medicul poate prescrie un alt medicament .

În cazul în care medicul de familie constată că hipotensiunea arterială este cauzată de o afecțiune cum ar fi insuficiența glandei suprarenale , o tulburare a glandei tiroide, o boală de nervi sau de inimă , pacientul va fi, cel mai probabil, trimis la un medic specialist .

Creșterea aportului de sare poate ameliora simptomele de hipotensiune arterială, în special pentru cei cu hipotensiune posturală. Acest lucru poate fi realizat fie prin luarea de tablete de sare sau adăugarea unei cantități mai mari de sare în mâncărurile preparate. Este important să se asigure un aport adecvat de lichide (minim 2 litri pe zi). Fluidele cresc volumul de sânge și previn deshidratarea, ambele având impact asupra nivelului tensiunii arteriale .

Tratamente alternative
Fitoterapie:  păducel, rozmarin, ciuboțica cucului, cătina, rădăcină de obligeană, gălbenele, boabe de muștar.

Glossary Link Apiterapie: Oțet de mere cu miere, lăptișor de matcă ( drajeuri ), polen, tinctură de propolis 30% .

Gemoterapie: Crataegus oxyacantha (mlădițe de păducel, reglează tensiunea arterială, 50 pic.dimineața); Olea europaea (mlădițe de măslin, previne aterioscleroza, 50 pic. seara).

Dietoterapie: sfeclă roșie, banană,nuci, usturoi, varza, alge, ananas, anghinare, grâu, morcov, drojdie, afin, nucă, praz, măr, prună, secară,soia, roșie,floarea-soarelui, polen, argilă.



Alimentație/Stil de viațã

Bibliografie

www.mayoclinic.com
Medicina pentru familie - Marin Voiculescu
Bioterapie - Virgil T.Geiculescu

Ultima modificareDuminică, 05 Ianuarie 2014 20:40
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top