Durerea de inima - angina pectorala

Angina pectorala este boala care se manifesta prin aceese de sufocare si dureri in regiunea  inimii, de durata scurta, declansate in mod obisnuit de efort.

 

Introducere

Existã mai multe tipuri de anginã, cea clasicã purtând denumirea de anginã stabilã. Ea este determinatã de un anumit efort si dispare la repaus. Dacã aveti anginã stabilã, cu sigurantã cã sunteti în stare sã prevedeti care sunt activitãtile care vã declanseazã criza anginoasã.
Un alt tip de anginã este angina instabilã. Ea este o stare evolutivã mai gravã, care poate apãrea si în repaus sau chiar în somn, fãrã sã poatã fi prevãzutã în vreun fel. Angina instabilã trebuie sã fie interpretatã ca un semn al unei afectãri cardiace severe, care precedã, mai devreme sau mai târziu, un preinfarct.  

Simptome

Durerea este cel mai important semn. Ea este localizatã initial la mijlocul toracelui si deseori iradiazã cãtre membrul superior stâng, cãtre gât sau chiar cãtre Glossary Link abdomen. Durerea creeazã senzatia unei constrictii toracice puternice, a unei ,,gheare,, care strânge întregul piept. Este de asemenea posibil  ca bolnavul sa poate  simti o durere ca  de ,,arsură,, sau ,,sufocare" şi care este insoţită uneori de Glossary Link anxietate (sentiment de teamă, teamă de moarte iminentă). Durerea este variabilă - de la jenă sau disconfort pana  la dureri atroce. Sediul durerii este reprezentat de regiunea retrosternală mijlocie şi inferioară şi de regiunea cordială.  Unii  pacienti sesizeazã aceastã durere numai la un nivel periferic (brat, gât). Alteori, din cauza asocierii cu senzatia de arsurã retrosternalã, durerea este confundatã cu o indigestie. De fiecare datã însã, la aceeasi persoanã durerea are aceeasi localizare si iradiere.
 
Durerea anginoasã dureazã cel mult cinci minute. Dacã dureazã mai mult si este de naturã cardiacã, aceastã durere poate fi foarte probabil consecinta unui Glossary Link infarct miocardic, în care durerea dureazã ore întregi.  Durerea apare la efort si dispare la repaus.
 
Alte simptome care mai pot apãrea in cazul anginei pectorale sunt: anxietate, stare de obosealã, transpiratii reci, tulburãri de vedere. Toate acestea însã nu sunt semne specifice. 
Criza dureroasă este insoţită uneori de palpitaţii, transpiraţii, Glossary Link paloare, Glossary Link lipotimie, lipsă de aer, eructaţii.
Durerea  anginei apare si anumite condiţii: abuz de tutun, crize tahicardice, efort fizic, de obicei la mers.

Impact

O serie de factori de risc coexistenti fac mai probabilã aparitia anginei pectorale amintim aici hipertensiunea arterialã, hipercolesterolemia sau alte tulburãri ale metabolismului grãsimilor (obezitatea), fumatul.  Angina mai apare si în cadrul altor boli, cum ar fi anemia, bolile valvulare aortice, tulburãrile de ritm cardiac sau functionarea exageratã a glandei tiroide. Angina este întâlnitã mai ales la cei în vârstã de peste 30 de ani  si este mai frecventa la barbati.

Cauze

Angina  pectorala  este modul prin care inima ne spune cã nu are suficient oxigen pentru ceea ce i se cere sã facã. Aceasta se întâmplã atunci când arterele coronare (arterele care irigã inima cu sânge) sunt blocate din cauza procesului de aterosclerozã (depozite  de Glossary Link colesterol)
 
Principala cauză (90 - 95%) este ateroscleroza coronariană( îngrosare si sclerozare a peretilor arterelor ), care se manifestă sub formă de stenozări( îngustare a unui canal sau orificiu) sau obliterări coronariene. 
 
Angina pectorală este expresia unei insuficicienţe coronariene acute, datorită dezechilibrului brusc apărut la efort intre nevoile miocardului  şi posibilităţile arterelor coronare. In mod normal, circulaţia coronariană se adaptează necesităţilor miocardului, putand creşte la efort de 8 -l0 ori..
Condiţiile declanşatoare  ale anginei pectorale - efort fizic , emoţii etc. - impun miocardului un efort suplimentar, deci necesităţi suplimentare de O2, iar circulaţia coronariană cu leziuni de ateroscleroza este incapabilă să-şi mărească debitul.
Apar astfel o Glossary Link ischemie miocardică acută (diminuare a circulatiei sângelui într-o anumita regiune a cordului) , o insuficienţă coronariană acută, cu acumularea unor produse de catabolism (acid lactiv, piruvic etc.) care excită terminaţiile nervoase locale şi produc impulsul dureros (criza de angină).
În cazul anginei pectorale,  în afara efortului fizic amintit mai sus, durerea poate fi provocatã si de alte circumstante, cum ar fi: o masã bogatã, expunerea la frig, o emotie puternicã, actul sexual etc.
 
Cauze psihoemotionale
 
Cuvantul ,,angina,, este un termen derivat din ,,angoasa,, ceea ce arata ca aspectul psihologic este foarte important in declansarea acestei Boli. Ea apare atunci cand ne simtim oprimati, cand exista o tristete care lezeaza bucuria noastra de a trai. Angina se poate declansa atunci cand avem o perioada de mare zbucium afectiv, cand luam prea in serios problemele cu care ne confruntam, cand punem ,,totul la inima,, sau cand avem o problema sau un secret care ,,ne apasa inima,,. Persoana afectata ii este teama sa mai traiasca o alta suparare si isi franeaza elanul ,,de a trai,, . Bolnavul vrea sa se elibereze de problemele vietii care are impresia ca se sufoca, fara nici o sansa de scapare. Persoanele afectate de angina are mari dificultati in a se bucura de viata. Ele Cred ca viata nu poate fi traita fara eforturi si suferinta si se simt frustrati, stresati.
Ei au nevoie sa iubeasca pe cineva pentru a se simti fericiti in loc sa iubeasca pur si simplu pentru ca sunt foarte fericiti.
MESAJUL pe care-l transmit acesta boala este ca nu tinem cont de nevoile noastre afective, privandu-ne de toate bucuriile. Noi trebuiesa  sa privim viata ca pe un cadou, ca pe o experienta plina de savoare, ca pe  un joc magic in care sa daruim iubire si bucurie si sa exersam iertarea fata de sine si fata de ceilalti.
SOLUTIA acestei boli este  sa ne regasim simtul umorului si  sa incercam sa aducem  cat mai multa bucurie, iubire si compasiune in viata noastra.
Iertarea este unul dintre cuvantele cheie..cu care ar trebui sa exersam in fiecare clipa.

Diagnostic

Pentru  diagonsticarea anginei  pectorale va fi necesar sa faceti o electrocardiograma (EKG) si probabil un asa-numit test de efort. Acest test va va cere sa faceti un efort gradat, supravegheat, cu ajutorul unei biciclete medicale sau al unui covor rulant, timp in care activitatea inimii dumneavoastra va fi urmarita. De multe ori insa aceasta poate fi normala si atunci este nevoie sa fie repetata de mai multe ori, uneori in conditii de efort
Daca insa lucrurile nu se clarifica sau se doreste o investigatie mai amanuntita, se poate face o ecocardiografie sau o  alta forma complexa de evaluare numita Glossary Link angiografie coronariana. 
 Masurarea tensiunii  arteriale este de asemenea foarte importanta.  
Ecocardiografia mai poate detecta existenta unor modificari la nivelul inimii, al arterelor coronare sau al aortei. Analiza sangelui poate detecta anumiti markeri care depisteaza chiar si infarctele nedectabile pe EKG.

Tratament

Tratamentul anginei pectorale incepe cu stabilirea cauzelor şi a factorilor care precipită apariţia sau favorizează angina.
Persoanele care s-au confruntat cu o criza de angina pectorala stiu faptul ca tratamentul crizei anginoase incepe cu intreruperea efortului sau a cauzei declanşatoare şi administrarea de nitroglicerină sublingual. Administrarea acestora se poate repeta doar conform recomandarii medicului, de mai multe ori pe zi, se poate lua şi profilactic, deoarece nu creează obişnuinţă. Acţiunea nitroglicerinei este de scurtă durată şi este bine tolerată. 
Tratamentul naturist recomanda sa folosim plante care combat procesul de ateroscleroza ca: patlagina, traista ciobanului, frunze de afin. Foarte util pentru efectul antiaterogen si Glossary Link vasodilatator al vaselor cordului este usturoiul. Paducelul si talpa gasti au un efect benefic asupra inimii. Aceste plante se pot folosi sub forma de macerat sau macinate fin si administrate sublingual (circa 15 min).

Alimentatie si stil de viata

Dieta unui asemenea bolnav trebuie sã excludã grãsimile saturate (maximum 20% din necesarul de calorii zilnice sã fie asigurat de grãsimi, iar dintre acestea, 2/3 sã fie grãsimi nesaturate).  Aceastã dietã va contribui la un control mai bun al tensiunii arteriale. Dieta strict vegetarianã (fãrã produse animale, numitã si veganã ) este stringent recomandata.  Alimentatia bogatã în acizi grasi polinesaturati, poate duce la regresia leziunilor de aterosclerozã coronarianã. Studii recente demonstreazã clar cresterea capacitãtii de efort la bolnavii cu anginã pectoralã care au adoptat o asemenea dietã.
 
Este recomandat sa se consume cantitati mici de hrana si care este mai usor de digerat! Si foarte important sa nu va ridicati  de la masã niciodatã sãtul!
Apoi, dupa fiecare masa bolnavul poate sa se relaxeze 60-90 minute
Se recomanda si evitarea  alimentelor si bãuturilor prea calde sau prea reci, care pot precipita criza de anginã pectoralã.
 
Trebuie obligatoriu combătut fumatul, obezitatea, sedentarismul, hipercolesterolemia, diabetul zaharat, hipertiroidismul, stressurile, alcoolismul cu alte cuvinte toţi factorii de risc.
Efortul nu trebuie inlăturat in totalitate. Se recomandă efort dozat, in primul rand mersul. 
 
Repausul la pat are indicaţii speciale si anume in crize frecvente, de durată, intense şi rezistente. Dacã aveti frecvent crize de anginã noaptea, dormiti cu capul sau chiar cu toracele mai ridicat. Veti permite astfel inimii sã facã un efort mai mic atunci când pompeazã sângele prin vene, cãtre inimã.
Dacã simtiti aparitia unei crize anginoase, opriti-vã din orice activitate (opriti masina, dacã sunteti sofer), asezati-vã (dacã stati în picioare), iar dacã durerea persistã, luati-vã medicamentul cu care sunteti obisnuit.
Eliminarea cafeinei , a altor metilxantine (cafea, bãuturi cola) si  alcoolului pentru reducerea potentialului de tulburãri de ritm cardiac.
Medicul poate recomanda restrictie de lichide si sare (sodiu) în functe de bolile asociate (insuficientã cardiacã, Glossary Link hipertensiune arterialã).
Somnul este obligatoriu 8 h noaptea şi 1 oră după amiază.

Bibliografie

Diagnosticul si tratamentul bolilor interne, vol 1, Stefan Suteanu 
Bolile ne invata unde gresim , Angela Mayer
Plante de leac pentru tamaduirea sufletului , dr Dorin Dragos 
E bine sa stii, sfaturi pentru oameni sanatosi si bolnavi, dr Leonard Azamfirei.

 

 

Ultima modificareJoi, 21 Noiembrie 2013 14:10
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top