Infarctul miocardic

Infarctul miocardic este un Glossary Link sindrom clinic determinat de necroza ischemică a unei zone din Glossary Link miocard prin obturarea unei artere coronare. Evoluția unui bolnav cu Glossary Link infarct miocardic depinde în mare măsură de stabilirea precoce a diagnosticului și de tratamentul corect efectuat în primele ore.

Introducere

Ateroscleroza coronoriană se manifestă clinic printr-un spectru larg de afecțiuni, începând cu angina pectorală și terminând cu infarctul miocardic. În infarctul de miocard se produce o necrozare a țesutului miocardic, consecutivă unei ocluzii coronariene; examenul electrocardiografic și dozarea enzimelor serice evidențiază modificări caracteristice. Infarctul miocardic Glossary Link acut este o boala severă, grevată de o mortalitate mare. Mortalitatea generală în infarctul miocardic este de 40-45%, din care 20% mor în primele 4 ore de la instalarea infarctului, iar 20- 25% în decurs de 4-6 saptamini de la debutul infarctului, mai ales în primele 6-7 zile. În primele 4 ore moartea survine subit sau la un interval scurt, prin aritmii majore, care determină fibrilația ventriculară sau oprirea inimii.

Simptome

Din punct de vedere clinic, în evoluția infarctului deosebim: perioada prodromală, perioada de debut, perioada de stare și perioada de Glossary Link convalescență, simptomatologia fiind diferită pentru fiecare perioadă în parte.

Perioada prodromală este prezentă numai la unii dintre bolnavi (la aproximativ 40—60%). Simptomele din aceasta perioadă sunt încadrate în tabloul clinic denumit „iminențăde infarct" sau „stare de preinfarct". La o persoana cu antecedente de angina pectorală, iminență de infarct se traduce prin crize anginoase mai frecvente și mai intense, ce apar la eforturi mai mici, în repaus sau noaptea, și care cedeaza mai greu și incomplet la nitroglicerină. În cazul persoanelor fără astfel de antecedente, perioada prodromală a infarctului consta în apariția unor accese de Glossary Link angor de intensitate mare, cu durată prelungită, rezistente la terapia uzuală, însoțite uneori de extrasistole, ce apar la efort. Se poate afirma că „orice prim acces de angor trebuie considerat drept iminențăde infarct".

Perioada de debut

Debutul infarctului de miocard se prezintă sub mai multe tablouri clinice, în functie de simptomul dominant: durere, Glossary Link șoc cardiogen, Glossary Link edem pulmonar sau insuficiență cardiacă congestivă.

1. Debutul dureros constituie forma cea mai frecventă de debut, considerată tipică, a infarctului miocardic. Durerea anginoasă începe brusc, ca o Glossary Link criză de angor, dar de o mare intesitate fiind deseori atroce; deseori durerea este descrisă ca o greutate, apăsare, comprimare sau strivire;  apare o stare de agitație (spre deosebire de crizele de angină pectoral unde persoanele afectate devin imobile). Durerea este localizată retrosternal, cu iradieri spre Glossary Link epigastru sau abdomenul superior, spre umeri și brațe (mai ales pe partea stânga), spre maxilarele inferioare și spre Glossary Link ceafă. Deseori durerea iradiază de la nivelul regiunii retrosternale către ambele părți ale peretelui toracic anterior, în special către stânga. Durata durerii este unui din elementele esențiale: ore întregi, uneori 1-3 zile. Durerea nu cedează la nitrolglicerină.

2. ȘocuI cardiogen poate constitui o altă formă de debut, fiind considerată în același timp și o Glossary Link complicație imediată a infarctului miocardic. Șocul cardiogen se întâlnește la aproximativ 20% din persoanele cu infarct de miocard și constituie aproximativ cauza a 50% din decesele prin infarct; șocul cardiogen reprezintăo stare gravă ce se caracterizează prin:

- Glossary Link hipotensiune arterială

- semne clinice de insuficiențăcirculatorie periferică: tegumente reci și umede, Glossary Link cianoză, culoare plumburie a feței;

- senzoriul diminuat;

- debit urinar scăzut, având un conținut redus în sodiu;

- imposibilitatea de a se obține o ameliorare prin combaterea durerii și prin administrarea de oxigen.

3. Edemul pulmonar acut, consecutiv insuficienței ventriculare stângi acute, poate fi prima și adesea manifestarea dominantă a infarctului miocardic. Deși poate apărea brusc, fără a fi precedat de durere retrosternală, totuși aceasta este de regula prezentă, fie evidentă (semnalată de bolnav), fie discretă (identificată de medic, prin anamneză).

4. Insuficiența cardiacă congestivă este mai rar întâlnită ca modalitate de debut a unui prim infarct și este mai frecventă la al doilea sau al treilea infarct, când poate domina tabloul clinic; ea se traduce prin umflarea venelor periferice, Glossary Link hepatomegalie dureroasă, edeme.

Alte simptome asociate:

Febra poate apărea după 24- 48 de ore de la producerea infarctului, rareori mai repede; în acest caz se poate suspecta existența unei pericardite.

Tulburări digestive (grețuri, vărsături, eructații frecvente, sughiț, balonări abdominale, Glossary Link constipație sau diaree)

Palpitațiile sunt prezente la persoanele cu Glossary Link tahicardie sau cu tulburări de ritm.

Oliguria (diminuarea debitului urinar) este relativ frecventă; în stările de șoc se poate ajunge la anurie.

Simptome neuropsihice (amețeli, oboseală, torpoare, stări confuzionale) sunt întâlnite mai ales la cei cu ateroscleroza cerebrală; uneori, infarctul miocardic poate precipita, prin tulburările hemodinamice pe care le determina, apariția unui accident vascular Glossary Link cerebral.

Semnele fizice ale infarctului de miocard:

bolnavul cu infarct miocardic este anxios, agitat, încearcă prin diverse manevre (apăsare pe piept, masaj) să-și ușureze durerea

paloarea este un semn fizic obișnuit, adesea fiind asociată cu transpirații și cu răceala extremităților

pulsul este rapid, cu excepția unor bolnavi la care poate fi bradicardic (uneori 40-50/minut). Tensiunea arterială scade moderat la marea majoritate a bolnavilor cu infarct miocardic, în primele ore după debut.

Perioada de stare. Aceasta durează aproximativ o lună. Primele 10 zile sunt caracterizate printr-o persistență a febrei (care tinde să dispară în ziua a 8-a), în timp ce durerile cedează în primele 24 de ore. În această perioadă persista de obicei hipotensiunea arterială, o stare de Glossary Link astenie, VSH accelerată. Pot apărea complicații grave: moartea subită, insuficiență ventriculară stânga (mai rar dreapta), șocul cardiogen, tulburări grave de ritm, complicații tromboembolice. În perioada dintre ziua a 10-a și a 30-a, în cazul unei evoluții favorabile, bolnavii nu mai au nici dureri, nici febră (uneori este prezentăo stare subfebrilă); persistăa totuși o mare astenie și accelerarea VSH.

Perioada de convalescență începe după o lună de la debutul infarctului miocardic și durează1-2 luni. În timpul convalescenței o deosebită importanța au problemele de readaptare.


Impact

Vârsta cea mai afectată este cea între 40 și 70 de ani, 90% din bolnavii cu infarct de miocard având vârste cuprinse între aceste limite. Incidența cea mai mare este între 50 și 60 de ani . În ultima vreme se întâlnesc tot mai des cazuri de infarct de miocard sub vârsta de 50 de ani sau chiar sub cea de 40 de ani. Sexul masculin este predominant afectat, raportul dintre bărbați și femei variind, după statistici, între 2/1 și 6/1.

Bolile cardio în România
 

Cauze

Cauza principală a infarctului miocardic o constituie în primul rând ateroscleroza coronariană, care reprezintă substratul anatomo-patologic la 95-100% din cazurile de infarct. Foarte rar sunt incriminate alte cauze, cum ar fi: sifilisul, trombangeita obliterantă, poliarterita nodoasă, coronarita reumatismală și unele embolii coronariene, etc.

Localizarea cea mai frecventă a infarctului miocardic este la nivelul ventriculului stâng sau septului, în teritoriul coronarei stângi, mai ales al ramurii sale descendente anterioare (65-70% din cazuri) și mai rar în teritoriul arterei coronare drepte. Infarctul ventriculului drept este foarte rar.

Ca urmare a obstacolului creat în fluxul sanguin se produce necroza țesutului miocardic irigat de artera obstrucționată, intensitatea și intinderea necrozei depinzând atât de dimensiunile arterei compromise, cât și de starea circulației colaterale.

Factorii favorizanți ai infarctului de miocard sunt, de fapt, factorii incriminați în producerea aterosclerozei în general, a aterosclerozei coronariene în special. Dintre principalii factori de risc considerați, amintim: alimentația bogată în grăsimi și hidrocarbonați, fumatul, hipertenisiunea arterială, obezitatea, diabetul, sedentarismul, stresul psihic, hiperuricemia, etc.
Factorii ce pot precipita apariția unui infarct miocardic: efort fizic intens, emoții puternice, intervenții chirurgicale, traumatisme toracice, hemoragii digestive (sau alte sângerari acute), o masă bogată sau trecerea bruscă dintr-o camera încălzită în aer rece. La majoritatea bolnavilor nu pot fi puși in evidență factorii precipitanti, infarctul miocardic aparând în repaus sau chiar în somn.

Stresul de la serviciu, cauza de infarct

Cauze psihoemoționale
Bolile de inimă pot fi o expresie a emoțiilor, tensiunilor și frustărilor legate de modul de a dărui iubirea dar și de cel de a conduce, a controla reacțiile de răspuns ale persoanelor implicate. Persoanele predispuse la maladii cardiace  au tendința de a dărui cu ușurință afecțiunea, dar printr-o manieră solară, dominatoare. De obicei, sunt persoane care “fac bine” cu forța și care se mânie când ceilalți nu acceptă acest bine. Ele  par dedicate celorlalți și vor să facă bine cu o anumită înverșunare, chiar peste voința celor care au nevoie de ajutor. Aceste manifestări psihoemoționale sunt caracteristice durerii anginoase și, în general, cardiopatiei ischemice.



Diagnostic

În stabilirea dignosticului corect o importanță deosebită o are examenul clinic însoțit de investigații electrocardiografice.  Tabloul clinic caracteristic este cel al unei stari de rău anginos hiperalgic, precedată de un sindrom premonitor (iminență de infarct) sau survenind brusc, fără o cauza aparentă și realizând foarte repede un tablou dramatic, în care sunt importante 3 elemente: durerea, scăderea tensiunii și febra.
Durerea  este sugestivă prin:
- apariția ei brutală, în afara oricărui efort;
- caracterul anginos (este retrosternală constrictivă, angoasantă) ;
- intensitatea ei (atroce, insuportabilă);
- iradierile ei extrem de difuze (în cele două membre superioare, mandibulă, epigastru);
- durata sa: nu cedează nici la repaus, nici la nitroglicerină.
Scăderea tensiunii poate fi mai mult sau mai puțin marcantă. Poate să apară febra.

Examenul clinic evidențiază: zgomote tahicardice; ritm de galop; tulburări digestive, ce pot fi sursă de erori de diagnostic: grețuri, vărsături, sughiț, Glossary Link meteorism abdominal. Examenul electrocardiografic și dozarea enzimelor serice permite în 90% din cazuri stabilirea diagnosticului de infarct miocardic, precum și stadiul și localizarea lui. Mult mai dificil de diagnosticat sunt formele „atipice". Diagnosticul diferențial se face pentru angina pectorală, embolia pulmonară, pericarditele acute, tulburările de ritm cardiac, etc.

Tratament

Infarctul miocardic acut reprezintă o urgență medicală, ce trebuie privită cu toata seriozitatea, având în vedere mortalitatea importantă  care o grevează.Tratamentul prezintă mai multe compenente:

- tratamentul iminenței de infarct ;
- tratamentul efectuat în perioada de debut ;
- tratamentul intraspitalicesc în perioada de debut și de stare.

Tratamentul iminenței de infarct este același cu cel al infarctului de miocard, și anume:

- repaus la pat
- vasodilatatoare coronariene: Glossary Link nitroglicerina sublingual și Glossary Link papaverina
- analgetice
- anticoagulante
- substanțe beta-blocante .

Tratamentul infarctului miocardic în perioada de debut trebuie să vizeze combaterea durerii și să prevină tulburările de ritm. Având în vedere că infarctul miocardic este o boală gravă, cu o mortalitate mare în primele ore și cu frecvente complicații, de multe ori imprevizibile, este necesară spitalizarea oricărui bolnav cu infarct miocardic acut, cât mai repede cu putință, asigurând și transportul  în condiții cât mai bune, de preferat sub supraveghere medicală și dupăce s-au adoptat deja unele măsuri la domiciliul.

Tratamentul intraspitalicesc în perioada de debut și de stare. În unitatea de terapie intensivă bolnavul este imobilizat în pat și supravegheat continuu. I se administrează aspirină(sau clopidogrel), analgetice pentru combaterea durerii, substanțe beta-blocante ce controlează tulburările de ritm cardiac. Se urmărește recuperarea zonei miocardice afectate și prevenirea complicațiilor. Oxigenoterapia este indicată în special bolnavilor la care infarctul este complicat cu șoc, insuficiență cardiacă, Glossary Link embolie pulmonară, cianoza, insuficiență respiratorie. Este folosită, totuși, în mod curent, la toți bolnavii cu infarct, în primele 4-5 zile de boală. Prin administrarea de oxigen se produce o creștere a presiunii parțiale a oxigenului în singe, favorizând astfel difuziunea sa în miocardul necrozat, din vecinătatea unei zone bine perfuzate.

În readaptarea bolnavilor cu infarct miocardic apar 3 faze:

Faza acută, primele 2-3 săptămâni; este faza care, în general, corespunde cu durata spitalizării.

Faza de convalescență: readaptarea se face la domiciliu, până la sfîrșitul celei de-a două luni de la debutul infarctului.

Faza de postconvalescență: ambulatoriu (la un spital cu centru de reabilitare) până la sfârșitul celei de-a patra luni de la debutul infarctului.

Repausul trebuie să fie nu numai fizic, ci și psihic, bolnavul fiind ferit de stresuri, emoții, stări conflictuale. În cazul unei evoluții favorabile, bolnavii cu infarct miocardic își pot relua munca după3-6 luni de la accidentul acut. Cei care nu au profesii ce solicităun efort fizic mare își pot păstra același loc de muncă, factor ce contribuie la ameliorarea stării psihice a bolnavilor.

Tratamente alternative

Fitoterapie:  păducel, talpa gâștii, valeriană, roiniță, levanțică, anghinare.

Gemoterapie:  muguri de sânger (Cornus Sanguinea) - anticoagulant util în prevenirea infarctului miocardic și anginei instabile; radicele de porumb (Zea mays); mlădițe de păducel (Crataegus oxyacantha). Remediile trebuie administrate în doze de 50 picături zilnic.

Dietoterapie: usturoi (efect Glossary Link vasodilatator și antiateregon), varza, alge, ananas, anghinare, grâu, morcov, drojdie, afin, nucă, praz, măr, prună, secară,soia, roșie,floarea-soarelui, polen, argila.


Alimentație/Stil de viațã

Procesul de readaptare după un infarct miocardic acut implică și respectarea strictă a unui regim de viață adecvat pentru prevenirea reapariției unui nou infarct. Astfel, bolnavul trebuie să respecte riguros indicaţiile primite şi să urmeze pas cu pas elementele esenţiale de reabilitare. Dacă factorii de risc sunt corectaţi și pacientul urmează schema terapeutică indicată după externare, posibilitatea de a face un nou infarct scade mult.

Stilul de viata după un infarct miocardic ar tebuie să țină cont de:

Respectarea unei diete echilibrate, prin evitarea meselor copioase, respectiv includerea unei perioade de odihnă după fiecare masă. Dieta trebuie să țină seama de nevoile energetice ale fiecăruia, evitându-se excesul caloric care favorizează obezitatea și anumite tulburări metabolice.

Evitarea sedentarismului prin menținerea unei activități fizice, bine controlată pentru a nu declanșa crize dureroase. Se va evita efortul fizic intens, mersul rapid, mai ales în condiții de frig.

Exerciţii fizice pe placul inimii

Controlul tensiunii arteriale si echilibrarea diabetului zaharat

Se recomandă evitarea consumul de alcool și renuntarea la fumat.

Inima și vasele de sânge pot fi protejate prin aportul de acizi grași omega 3 obținut prin consumul de pește sau ulei de pește.

Acidul folic si vitamina B12, printr-o dieta bogată în carne, pește, ouă  sau legume verzi, scad nivelul homocisteinei - substanța ce crește riscul de infarctului miocardic.

Dacă factorii de risc persistă şi pacientul nu urmează un tratament de prevenţie, şansele de a face un nou infarct miocardic acut sunt la fel de mari.


Bibliografie

Diagnosticul și tratamentul bolilor interne, vol. I - dr. Ștefan Șuțeanu în colaborare cu E. Proca, I. Stamatoiu, A. Dimitrescu

Bioterapie - Virgil Geiculescu


Ultima modificareLuni, 11 Noiembrie 2013 17:39
O să te intereseze și: « Aritmia Hipertensiunea arterială »
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top