Cancerul rectocolonic

Cancerul colorectal este o Glossary Link tumoră malignă care apare în Glossary Link colon (intestinul gros) și rect (ultima porţiune de intestin prin care materiile fecale sunt eliminate în exterior).

Introducere

Cancerul este un termen general cuprinzând variate tipuri de tumori maligne, caracterizate printr-o creștere anarhică autonomă celulară, străbătând mai multe faze de la invazia locală  la cea regională, cu distrugerea țesuturilor din jur, urmată de răspândirea la distanță prin metastaze, putând să ducă, dacă nu este tratată, la o boală progresivă, generalizată.
Denumirea de Glossary Link neoplasm Glossary Link malign, sinonim cu cancerul provine din grecescul “plasma” care înseamnă formație, creștere nouă.  Neoplasmul se definește ca o masă anormală de țesut a cărei creștere depășește creșterea coordonată a țesuturilor normale  și persistă după dispariția stimulilor care au determinat-o.
Cele mai multe cazuri de Glossary Link cancer de colon încep cu mici aglomerări (benigne) necanceroase de celule numite polipi adenomatoşi. În decursul timpului unii dintre aceşti polipi pot deveni canceroşi, ajungându-se astfel la forme de cancer ale colonului.
Polipii pot fi mici și pot produce simptome aproape  insesizabile la început. Din acest motiv, medicii recomandă periodic teste de screening pentru a ajuta la prevenirea cancerului de colon prin identificarea polipilor înainte de a deveni cauze ale cancerului de colon.

Simptome

Semnele şi simptomele cancerului rectocolonic sunt :
• tulburările de tranzit (diareea sau constipaţia fără cauze);
• schimbarea obiceiului - habitusului - scaunului, însoţit de dureri abdominale, crampe, Glossary Link balonare, ce dispar după emisia de scaun şi gaze;
• pierderi intermitente de sânge la începutul scaunului sau amestecat cu materii fecale. Sângele este proaspăt când tumoarea este de rect sau colon stâng. În tumoarea de colon drept sângele este întâi digerat, închis la culoare, apoi roşu cărămiziu. Durerile abdominale sunt mai frecvente în localizările colonului drept;
• palparea tumorii la nivelul cecului sau sigmoidului;
• manifestări generale cum ar fi inapetență, scădere ponderală, paliditate.

Multe persoane care suferă de cancer de colon nu experimentează nici un simptom în stadiile incipiente ale bolii. Atunci când simptomele apar, ele sunt diferite , în funcție de mărimea tumorii canceroase  și de localizarea în intestinul gros.

Impact

Cancerul rectocolonic ocupă locul al treilea din totalul tumorilor maligne ale tubului digestiv, reprezentând 95% din tumorile maligne ale colonului. Afectează ambele sexe dar predomină la bărbați, cu incidență maximă după vârsta de 50 de ani.
Aproximativ 30% din cancerele intestinului gros se localizează la nivelul sigmoidului și 40% sunt rectale.
Frecvenţa acestei boli este în creştere în ţara noastră ocupând locul 4 la mortalitatea prin cancer.

Cauze

Studiile recente privind modul de producere a cancerului rectocolonic implică 3 categorii de factori:
• alimentari
• familiali
• factori de risc crescut.

Printre factorii alimentari amintim excesul de grăsimi din diete, ce acţionează prin creşterea secreţiei de acizi biliari, substraturi pe care le activează bacteriile şi care se transformă astfel în substanţe iritante pentru tubul digestiv.
Consumul crescut de carne de vită a fost implicat pe baza unor observații făcute la populaţiile care neconsumând-o, au o incidenţă foarte scăzută; aminoacizii rezultaţi din digestia proteinelor de carne de vită sunt transformaţi în substanţe cancerigene.
Aportul scăzut de fibre dietetice, substanţe polizaharidice care nu sunt digerate în intestinul subţire şi care ajungând nedigerate în colon, duc la formarea masei de materii fecale. Consumul lor e foarte mic la cei cu cancer.  Lipsa fibrelor duce la scăderea cantităţii de materii fecale, care devin insuficiente pentru stimularea intestinului şi consecinţa va fi prelungirea timpului de tranzit. Neconsumatorii de fibre elimină 100-200 g fecale pe zi, pe când consumatorii de fibre 300-350 g. Timpul de tranzit este de 48-72 de ore la pacienții cu consum de fibre scăzute şi de 16-18 ore la cei cu consum crescut de fibre.
Studiile făcute au arătat constipaţia ca simptom frecvent la 72% din bolnavii cu cancer rectocolonic. Timpul de tranzit foarte lent, determinat de lipsa fibrelor, favorizează creşterea timpului de contact între substanţele cancerigene şi mucoasa rectocolonică.
Obezitatea ar juca un rol prin cantitatea crescută de grăsimi ingerate, cu eliminări duble de acizi biliari faţă de normal.

Obezitatea - cel mai important factor de risc pentru cancerul la colon la femei

Factorii familiali reprezintă susceptibilitatea genetică şi existenţa lor este demonstrată de incidenţa crescută a cancerului rectocolonic la membrii aceloraşi familii, de vârstă tânără şi de apariţia cancerului la cei cu ereditate încărcată.

Dintre afecţiunile cu risc crescut pentru cancer rectocolonic enumerăm polipii colonici, boala Crohn de colon, bolnavii operaţi de cancer colorectal. Polipii şi polipoza colonică sînt de asemenea considerate afecţiuni cu risc crescut.
Rectocolitele cu o evoluţie de peste 10 ani, boala Crohn de colon cu evoluţie îndelungată sunt afecţiuni la care incidenţa cancerului rectocolonic este mult mai mare decât la populaţia generală. Un loc deosebit îl ocupă bolnavii operaţi de cancer rectocolonic, care pot să facă recidive precoce sau tardive şi trebuie urmăriţi şi controlaţi periodic, cel puţin de 2 ori pe an, cu teste pentru sângerări oculte, rectoscopie, clismă baritată, în vederea depistării unei recidive.

Diagnostic

Dacă diagnosticul se face în primele 3 luni de la debutul manifestărilor, supravieţuirea la 5 ani va fi de 75%; în primele 7 luni de 45 %, timpul de dublare a tumorii fiind de 430 de zile.
Dacă semnele și simptomele indică faptul că pacientul ar putea avea cancer de colon, medicul poate recomanda unul sau mai multe teste și proceduri:

Colonoscopia. Folosește un tub lung, flexibil și subțire atașat la o cameră video și un monitor pentru a vedea întregul colon și rect. Dacă se găsesc zone suspecte, medicul poate trece instrumente chirurgicale prin acest tub pentru a lua probe de țesuturi (biopsii) pentru analiză.

Tomografia computerizată(CT). Folosind mai multe imagini rezultate în urma efectuării CT se poate crea o imagine a colonului. Colonografia CT, de asemenea, numită și colonoscopia virtuală, combină mai multe imagini de scanare CT pentru a crea o imagine detaliată a interiorului colonului. Dacă nu există posibilitatea efectuării unei colonoscopii, medicul poate recomanda colonoscopia virtuala.

Rectoscopia. Este o metodă de investigaţie care permite medicului să examineze suprafaţa internă a rectului și a colonului sigmoid, porțiunea terminală a intestinului gros. Pentru aceasta medicul introduce în orificiul anal al persoanei examinate un dispozitiv special, dotat cu o sursă de lumină. Rectoscopia depistează 44% din tumorile rectocolonice.

Din păcate, atât din cauza neprezentării bolnavului la medic la apariţia primelor simptome, cât şi din cauza explorării incomplete şi neglijarea tușeului rectal şi examină¬rilor de specialitate, cancerul rectocolonic este diagnosticat în faza de compli¬caţii ca: perforaţie, ocluzie, metastazare, şansele de supravieţuire devenind astfel mult mai mici, în caz că nu sunt nule.

Tratament

Tratamentul cancerului de colon poate fi chirurgical și chimioterapeutic.

Tratamentul chirurgical, în fază utilă constă din hemiocolectomie dreaptă sau stângă, cu urmărire colonoscopică la 3 luni, 6 luni, 12 luni, de la operaţie, în primul an, apoi timp de 5 ani anual şi ulterior la 3 ani interval.

Chimioterapia cu asociație de citostatice, pre și postoperator nu are întotdeauna rezultatele  scontate.

Chimioterapia este mai eficientă la anumite ore


Cazurile neoperate au evoluție fatală în 1-3 ani de la diagnosticare, prin metastaze, complicații ( perforații și hemoragii în cancerul de colon drept, stenoze în cancerul de colon stâng) sau Glossary Link cașexie ( stare de slăbiciune a organismului, provocată de o denutriţie severă) .
În cauzele operate supravețuirea peste 5 ani se întâlnește la peste 30% din cazuri.
Rudele bolnavilor cu cancer colonic, polipoză, rectocolită ulcero-hemoragică, neoplasme uterine, ovariene, mamare, vor face teste ale hemoragiilor oculte în fecale.
Polipii, surse de Glossary Link hemoragie digestivă inferioară şi de malignizări, solitari sau multipli, cu Glossary Link caracter familial sau în cadrul unor sindroame complexe asociate cu manifestări osoase, cutanate, musculare, vor fi semnalul de alarmă pentru prezentarea la medic, inventariere, Glossary Link biopsie şi urmărire periodică. Bolnavii care cunosc caracterul familial al afecţiunii polipoase de care suferă trebuie să cunoască şi riscul major de malignizare şi să accepte colectomia profilactică, atât de necesară supravieţuirii normale.
Cei cu polipi solitari fără caracter familial se vor adresa periodic medicului pentru biopsii şi vor accepta eventual ablaţia endoscopică şi chirurgicală a polipilor, conform indicațiilor medicului specialist.


Trtamente alternative
Nu există tratamente complementare sau alternative pentru a trata cancerul de colon.
Tratamente alternative pot ajuta pacientul să facă față unui diagnostic de cancer de colon. Aproape toate persoanele care suferă de cancer se confruntă cu simptome de stres după aflarea diagnosticului care ar putea include tristețe, furie, dificultăți de concentrare, tulburări de somn și pierderea poftei de mâncare. Tratamente alternative pot ajuta la redirecționa gândurilor, cel puțin temporar, pentru a oferi o oarecare ameliorare.
• art-terapie
• terapie prin dans sau mișcare
• exerciții fizice ușoare
• meditație
• terapia prin muzică
• exerciții de Glossary Link relaxare .

Alimentaţie/Stil de viaţă

Persoanele cu un risc mediu de cancer de colon pot lua în considerare un plan de screening începând cu vârsta de 50 de ani pe când persoanele cu risc crescut, cum ar fi cele cu un istoric familial de cancer de colon, ar trebui să ia în considerare procedura de screening ceva mai devreme. Există mai multe opțiuni de screening fiecare cu propriile sale avantaje și dezavantaje. Numai împreună cu medicul  se poate decide care din aceste teste sunt cele mai potrivite.

Ministerul Sănătăţii trebuie să implementeze cât mai curând măsuri de screening pentru depistarea cancerului

Pentru reducerea riscului de cancer de colon  se recomandă efectuarea unor schimbări în viața de zi cu zi:
Alimentaţia zilnică să includă obligatoriu o varietate de fructe, legume şi cereale integrale. Fructele, legumele şi cerealele integrale conţin vitamine, minerale, fibre şi antioxidanţi , care pot juca un rol important în prevenirea cancerului.
Consumul moderat de băuturi alcoolice. Dacă totuşi se consumă alcool, se impune limitarea cantităţii consumate la nu mai mult de un pahar pe zi pentru femei și două pentru bărbați.
Renunțarea la fumat. Trebuie discutat cu medicul despre modalitățile adecvate de renunțare la fumat .
Practicarea de exerciţii fizice aproape în fiecare zi a săptămânii, în mod gradat, timp de minim 30 de minute. De asemenea, se recomandă consultarea medicului înainte de a începe orice program de exerciţii fizice.
Menţinerea unei greutăţi sănătoase prin combinarea unei diete sănătoase cu mişcarea fizică practicată zi de zi.

Bibliografie

www.mayoclinic.com
Bioterapie - Virgil Geiculescu
Medicina pentru familie - Marin Voiculescu

Ultima modificareMarți, 10 Decembrie 2013 15:18
O să te intereseze și: « Leucemia Cancerul tiroidian »
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top