|
Brusturele (Petasites officinalis) |
 Brusturele crește pe maluri de râuri și pâraie, în șanțuri și liziere. Se mai numește și broscălan, brustur, buedea-ciumei, captalan, clococean, gulă de baltă, lipan, podval mare, smântânică. Este sensibil mai mare decât podbalul galben
din a cărui familie face parte. Frunzele sale sunt mari, ușor distanțate și acoperite cu un puf gri pe partea inferioară. Florile sunt în nuanțe de la alb murdar până la roz pal, au formă de coșuleț și sunt dispuse des pe porțiunea superioară a tulpinii.
Rădăcinile care au acține antitermică (scad febra) se culeg înainte de perioada de înflorire. Ceaiul sudorific se administrează în caz de febră, insuficiență respiratorie, artrită (gută) și epilepsie. Se beau zilnic 1-2 cești. Frunzele mari și proaspete se aplică sub formă de comprese în caz de entorse, luxații, arsuri, leziuni canceroase și alte plăgi.
Mod de utilizare:
Ceaiul se prepară dint-o linguriță rasă de rădăcini de brusture care se pune peste noapte la macerat în 1-4 litru de apă, se încălzește dimineața și se strecoară. Compresele se fac din frunze proaspete care sunt spălate, zdrobite și aplicate sub formă de compresă. Această operație se repetă zilnic de mai multe ori.
Acest articol a fost citit de 1512 ori.
|
|
