 Inima umană este alcătuită din patru camere și patru valve. Două dintre valve, valvele mitrală și tricuspidă, reglează fluxul sangvin între camerele superioare (atrii) și camerele inferioare (ventriculi). Celelalte două valve -valva aortică și valva pulmonară -reglează fluxul sangvin către exteriorul ventriculilor, către plămâni și restul corpului.
Valva mitrală conectează atriul stâng cu ventriculul stâng. Valva aortică, care este și ea pe stânga, se deschide pentru a permite sângelui să circule de la inimă (de la ventriculul stâng) către artera principală a corpului (aorta).
Pe dreapta, valva tricuspidă reglează fluxul sangvin între atriul și ventriculul drept, iar valva pulmonară permite sângelui să părăsească ventriculul drept al inimii mergând către plămâni pe calea arterei pulmonare.
Valvele permit sângelui să curgă numai într-o singură direcție. Fiecare valvă este alcătuită din două sau trei foițe subțiri și puternice, sub forma unor frunzulițe. Când este închisă, o valvă împiedică sângele să curgă în camera următoare sau să se întoarcă în camera de unde a venit.
Când deschiderea valvei devine îngustă și fluxul sangvin prin ea este limitat, situația care apare este denumită stenoză. Fiecare dintre valvele cardiace poate fi sediul unei stenoze (obstrucții). în plus, o valvă își poate pierde forma și poate începe să prolabeze sau să nu se închidă complet (să aibă scurgeri), determinând curgerea inversă a sângelui (regurgitație).
Problemele valvulare pot să apară ca rezultat al infecției, al anomaliilor congenitale, al infarctului, a bolii mușchiului cardiac sau datorită deteriorării cardiace datorată vârstei.
Tulburări ale valvei mitrale
Semne și simptome
•Adeseori nu există
•Dispnee, în special după efort fizic
•Oboseală
•Accese frecvente de bronșită
•Disconfort toracic sau palpitații
La nivelul inimii stângi, valva mitrală conectează camera superioară (atriul) cu camera inferioară (ventriculul). Când deschiderea valvei mitrale devine îngustată și trecerea sângelui prin ea este împiedicată, boala este denumită stenoză mitrală. Când valva mitrală nu se închide cum trebuie și sângele se scurge înapoi din ventricul în atriu, boala este denumită regurgitație mitrală sau insuficiență mitrală.
Stenoza mitrală
Când valva mitrală se îngustează și fluxul sangvin este împiedicat, se acumulează prea mult sânge în atriul stâng. Presiunea crește în atriul stâng și acesta se poate mări. Sângele poate să se acumuleze în plămâni, ducând la apariția congestiei pulmonare (edemul pulmonar). Stenoza mitrală duce frecvent la o tulburare a ritmului cardiac denumită fibrilație atrială.
Stenoza mitrală se datorează aproape întotdeauna reumatismului articular acut, o complicație a infecțiilor streptococice la nivelul gâtului. Unii copii se nasc cu valvă mitrală gata îngustată și în cazul lor stenoza mitrală apare devreme în cursul vieții. Acești copii necesită de obicei intervenție chirurgicală cardiacă pentru a corecta defectul valvular. Alții sunt născuți cu o valvă mitrală malformată, malformația fiind un factor de risc pentru apariția stenozei de valvă mitrală atunci când vor fi adulți.
Prolapsul de valvă mitrală
Localizată la nivelul inimii stângi, valva mitrală (care este alcătuită din două foițe subțiri și puternice de țesut - cuspide) conectează camera superioară (atriul) cu camera inferioară (ventriculul).
Când funcționează normal, valva mitrală controlează deplasarea sângelui între camere. Totuși, la unii oameni, una sau ambele foițe valvulare prolabează în atriul stâng ca o parașută în timpul contracției cardiace. Prolapsul valvular poate determina apariția unor sunete ca niște clicuri pe care doctorul le poate detecta atunci când vă ascultă inima cu stetoscopul.
Afecțiunea poate să determine apariția incapacității valvei de a se închide cum trebuie, iar sângele poate să se scurgă înapoi în atriu în timpul sistolei ventriculare. Această curgere a sângelui înapoi în atriu dă naștere unui sunet denumit suflu.
Această afecțiune în general inofensivă poate fi găsită la unul din zece americani, mai frecvent la femei decât la bărbați. Este de asemenea mai frecventă la femeile care au scolioză sau alte anomalii scheletale. Se pare că apare mai frecvent în anumite familii decât în altele.
Insuficiența mitrală
În această situație regurgitația sângelui în atriu determină reducerea fluxului sangvin către restul corpului. Ventriculul stâng - principala cameră cu funcție de pompă - va pompa mai greu în încercarea de a compensa fluxul sangvin redus. În consecință, ventriculul stâng se poate mări și în final poate ceda.
Insuficiența mitrală are mai multe cauze posibile. Poate fi rezultatul unei leziuni suferite în timpul unui acces de reumatism articular acut, poate fi prezentă la naștere sau poate să rezulte dintr-o valvă mitrală care prolabează sau în urma afectării cordajelor care ancorează cuspidele de peretele cardiac. Alte cauze includ o infecție a învelișului interior al inimii (endocardită), degradare datorată vârstei și rupere, infarct în antecedente.
Acest articol a fost citit de 784 ori.
|
