Dacă până de curând marile epidemii erau considerate un flagel al omenirii,
care secera pe cei mai mulți pământeni, mai nou bolile civilizației sunt cele
care domină statisticile legate de decese, așa cum reiese dintr-un raport al
OMS, scrie revista germană Die Welt.
Concluzia la care a ajuns raportul anual al Organizației Mondiale a Sănătății
(OMS) este rezultatul prelucrării cu metode statistice moderne a datelor
existente în materie. Potrivit raportului, există mai puține motive de temere
față de așa de mult vehiculatele epidemii globale, cauzate de superviruși
precum SARS sau virusul gripei aviare, cât mai degrabă față de așa numitele
boli tipice și necontagioase ale civilizației sau ale bunăstării, cum mai sunt
ele numite.
Potrivit calculelor efectuate de OMS, în anul 2030 bolile cardiovasculare se
vor afla în topul celor 20 de cauze principale ale mortalității, ele urmând să
ia amploare în țările în curs de dezvoltare și mai ales în cele nou
industrializate. În aceste țări se duce acum o luptă mai ales contra unor boli
contagioase și cu răspândire rapidă precum SIDA, malaria sau tuberculoza,
acestor măsuri datorându-li-se faptul că de cinci până la zece ori mai mulți
copii își pot efectua somnul sub niște plase tratate cu insecticid, care îi
protejează de vectorul malariei, femela de țânțar anofel. Inclusiv infecțiile
cu SIDA au înregistrat creșteri mai puțin spectaculoase decât se aștepta, OMS
așteptându-se ca numărul de cazuri letale provocate de virusul HIV să se
înjumătățească.
În multe din țările afectate de bolile cardiovasculare însă, puțini au fost
aceia care s-au gândit la o combatere a acestora la nivel de stat, tinerii din
India, Africa de Sud sau Brazilia fiind afectați de acest tip de boli de circa de
două ori mai mult decât cei de aceeași vârstă cu ei din SUA. Pierderile
evidente în ce privește productivitatea și capacitatea forței de muncă pot pune
astfel în pericol progresul economic, în cazul în care se perpetuează acest
trend. Prin ameliorarea condițiilor de viață, bolile infecțioase au fost
detronate drept cauze frecvente de deces. În a doua jumătate a secolului XIX,
încă se murea pe capete de tuberculoză la Berlin,
arăta epidemiologul Anne Starker de la Institutul Koch din Berlin.
Actualmente însă, bolile necontagioase iau proporții inclusiv în țările sărace,
ceea ce face necesare măsuri urgente de prevenire, care să se orienteze în
funcție de etiologia bolii, în țările dezvoltate aceasta fiind reprezentată așa
cum bine se știe de consumul de tutun, mișcarea insuficientă și alimentația
deficitară. Dintre cele 300 de milioane de supraponderali din întreaga lume, o
treime trăiește deja în țările nou industrializate, chiar și în Ghana (stat din
vestul Africii) 40 la sută din locuitori fiind cotați drept prea obezi.
Potrivit experților, o alimentație sănătoasă, programele de fitness și
reducerea consumului de tutun ar putea salva mai multe vieți decât o fac
plasele antimalarie. Pare simplu și logic dar toate acestea necesită, în
realitate, o schimbare radicală a stilului de viață la marile grupuri de
populație, OMS-ul avertizând asupra pericolului transformării obezității într-o
maladie a secolului XXI. /Rompres/ Acest articol a fost citit de 858 ori.
Dacă până de curând marile epidemii erau considerate un flagel al omenirii,
care secera pe cei mai mulți pământeni, mai nou bolile civilizației sunt cele
care domină statisticile legate de decese, așa cum reiese dintr-un raport al
OMS, scrie revista germană Die Welt. 
