Insomnia

Insomnia reprezintă dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit, chiar și atunci când o persoană are posibilitatea de a face acest lucru. Insomnia duce frecvent la somnolență în timpul zilei, letargie și o senzație generală de rău atât mental cât și fizic.

Introducere

Insomnia poate fi caracterizată în funcție de durata sa. Insomnia acută este de scurtă durată și apare de cele mai multe ori din cauza unor circumstanțe de viață ( înaintea unui examen sau eveniment important, ulterior primirii unor  vești negative, stresante etc.). Multe persoane au trăit deja  acest mod de perturbare a somnului, care se poate rezolva fără nici un tratament.

Insomnia cronică este o perturbare a somnului care apare cel puțin trei nopți pe săptămână și durează de cel puțin trei luni. Tulburările de insomnie cronică pot avea mai multe cauze. Schimbări ale mediului de viață, anumite obiceiuri nesănătoase legate de somn, munca în ture, o serie de afecțiuni, precum și anumite medicamente pot influența pe termen lung calitatea somnului. Persoanele cu insomnie cronică pot beneficia de anumite forme de tratament care le poate ajuta să se întoarcă la un somn sănătos. Insomnia cronică poate fi comorbidă, ceea ce înseamnă că este legată de o altă problemă medicală sau psihiatrică, deși, uneori, este greu de înțeles această relație cauză-efect.

Persoanele cu insomnie tind sa aibă dificultăți de adormire, de menținere a stării de somn și / sau se trezesc prea devreme dimineața. Tratamentul pentru insomnie poate include, componente comportamentale, psihologice, medicale sau o combinație a acestora.

5 mituri despre somn

Simptome

Insomnia este dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit și este adesea considerată cronică în cazul în care se întâmplă cel puțin trei nopti pe săptămână, timp de trei luni sau mai mult.
Cei mai mulți dintre noi au experimentat perioade scurte de insomnie (numite, de asemenea, insomnie acută).  Deci, cum putem face distincție între o problemă de somn, determinată normal de o circumstanță a vieții, și o formă mai gravă de insomnie, care necesită tratament?
Persoanele care suferă de insomnie prezintă unul sau mai multe dintre următoarele simptome:
•    dificultatea de a adormi
•    dificultatea de a mentine starea de somn (trezirea în timpul nopții urmată de neputința de a adormi)
•    trezirea dimineața prea devreme
•    somn neodihnitor
•    oboseală sau energie redusă
•    tulburări cognitive, cum ar fi dificultăți de concentrare
•    tulburare de dispoziție, cum ar fi iritabilitatea
•    probleme de comportament, cum ar fi stare impulsivă sau de agresiune
•    dificultăți la locul de muncă sau școală
•    probleme în relațiile personale, inclusiv familia, prietenii și persoanele care îi ingrijesc.

Durata insomniei este foarte importantă. Medicii consideră insomnia cronică dacă apare cel puțin trei nopți pe săptămână, timp de trei luni sau mai mult. În acest caz insomnia poate fi determinată fie de anumite modele de comportament (activități nocturne care impiedică corpul să adoarmă sau programul de somn este desincronizat față de ceasul biologic), sau fie este comorbidă, ceea ce înseamnă că este legată de o altă problemă medicală sau psihiatrică care trebuie să fie abordată.

Recent, cercetatorii au început să privească insomnia ca o problemă a creierului care se află în imposibilitatea de a ieși din starea de veghe.

Impact

Insomnia este o problemă legată de somn foarte des întâlnită în rândul adulților. Se estimează că aproximativ 30 la sută din populație se plânge de perturbarea somnului, iar aproximativ 10 la sută au asociate simptome de insuficiență funcțională în timpul zilei, în concordanță cu diagnosticul de insomnie.

Conform unui studiu efectuat în 2005, mai mult de jumătate dintre cei chestionați  au raportat cel puțin un simptom de insomnie (dificultăți de adormire, trezirea de mai multe ori în timpul nopții, trezirea prea devreme urmată de imposibilitatea de a adormi, senzație de oboseală la trezire, etc.) cel puțin câteva nopți pe săptămână în decursul  anului anterior. Treizeci și trei la sută au declarat ca au avut cel puțin unul dintre aceste simptome în fiecare noapte sau aproape în fiecare noapte în ultimul an.

Cele mai frecvente două simptome, prezente cel puțin câteva nopți pe săptămână în ultimul an, au fost trezirea frecventă în timpul nopții și oboseală la trezire.  Totodată s-a constatat că 63 la sută dintre femei, față de 54 la sută dintre bărbați, au prezentat simptome de insomnie cel puțin câteva nopți pe săptămână.

Alte sondaje au constatat tendințe interesante legate de insomnia cum ar fi, 68 la sută dintre adulții cu vârste între 18-29 de ani se confruntă cu simptome de insomnie, comparativ cu 59 la sută dintre adultii cu vârste între 30 - 64 de ani și doar 44 la sută dintre persoanele cu vârste de peste 65 de ani. Și cu totul surprinzător, părinții raportează mai multe simptome de insomnie decât adulții fără copii.

Cauze

Insomnia poate fi cauzată de factori fizici precum și de factorii psihologici. Există adesea o afecțiune ce provoacă insomnie cronică, în timp ce insomnia tranzitorie se poate datora unui eveniment recent sau unei  întâmplări.

Medicamente - următoarele medicamente sunt cunoscute  a provoca insomnie la unii pacienți:
Corticosteroizi - utilizate pentru tratarea pacienților cu reacții alergice, gută, sindromul Sjögren, lupus, artrita reumatoidă și inflamație a mușchilor și a vaselor de sânge, cum ar fi Glossary Link prednison, triamcinolon, metilprednisolon și Glossary Link cortizon.
Statine - medicamente utilizate în tratarea nivelul ridicat de cholesterol, ca de exemplu  simvastatina, rosuvastatina, lovastatina și atorvastatina.
Alfa-blocante - utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale, boala  Raynaud și HBP (hiperplazie benignă de prostată) cum ar fi terazosin, silodosin, alfuzosin, prazosin, doxazosin și tamsulosin.
Beta blocante - utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale și bătăi neregulate ale inimii (aritmii) ca de exemplu timolol, carvedilol, propranolol, atenolol, metoprolol și sotalol.
Antidepresive SSRI - folosite pentru tratarea depresiei - fluoxetină, citalopram, paroxetina, escitalopram, sertralină și fluvoxamină.
Inhibitori ACE - utilizați în tratamentul hipertensiunii și a altor afecțiuni ale inimii - ramipril, fosinopril, trandolapril, quinapril, benazepril, enalapril, lisinopril, moexipril, perindopril și captopril.
BRA (blocante angiotensinei II-receptor) - utilizate în cazul în care pacientul nu poate tolera inhibitori ai ECA sau suferă de diabet de tip 2 sau boli de rinichi provocate de  diabet. De exemplu:  candesartan, valsartan, telmisartan, losartan și irbesartan.
Inhibitorii de colinesterază - folosite pentru tratarea pierderii memoriei și a altor simptome la pacienții cu Glossary Link demență, incluzând boala Alzheimer- rivastigmina, galantamina și donepezil.
Glucozamina /condroitina - suplimente alimentare utilizate pentru ameliorarea simptomelor dureroase articulare și antiinflamatoare.

Insomnia mai poate fi cauzată și de:
•  perturbări ale ritmului circadian: decalaj orar, schimbarea locului de muncă, altitudini mari, zgomote, căldură sau răceală
• probleme psihologice: persoane cu tulburări de dispoziție, cum ar fi tulburare bipolară sau Glossary Link depresie, precum și tulburări de Glossary Link anxietate sau tulburări psihotice.
• afecțiuni medicale: leziuni cerebrale și tumori, accident vascular Glossary Link cerebral, durere cronică, sindromul de oboseală cronică, insuficiență cardiacă congestivă, angină pectorală, boala de reflux gastroesofagian (GERD), boala pulmonară obstructivă cronică, Glossary Link astm, Glossary Link apnee in somn, boli Parkinson și Alzheimer, Glossary Link hipertiroidism, Glossary Link artrită
•  schimbări hormonale în timpul menstruației
•  alți factori: dormitul alături de un partener care sforăie, paraziți, boli genetice, minte hiperactivă, sarcină
• prezența tehnologiei mass-media în dormitor - cercetatori de la Universitatea din Helsinki, Finlanda, sunt de părere că tehnologia mass-media în dormitor perturbă  somnul la copii. Ei au descoperit că, copiii care au televizoare, calculatoare, jocuri video, DVD playere și telefoane mobile în camera de dormit, dorm mult mai puțin decât copiii fără aceste dispozitive în dormitoarele lor.

Diagnostic

Nu există nici un test pentru diagnosticarea sută la sută a insomniei. Medicii folosesc mai multe instrumente diferite pentru a diagnostica și măsura simptomele de insomnie, dintre care unele implică adresarea unor întrebări, completarea unor chestionare, efectuarea unor teste de sânge, sau efectuarea unui studiu de somn peste noapte. Toate aceste teste ajută medicul să înțeleagă experiențele personale ale pacientului relativ la insomnie și crearea unui plan de tratament adecvat.

Jurnalul de somn, este un jurnal  simplu în care se ține evidența detaliilor despre somn. Într-un jurnal de somn, se vor înregistra detalii, cum ar fi ora de culcare, trezirile din timpul nopții, stările de somnolență din diverse momente ale zilei, etc. Un jurnal de somn poate ajuta medicul să determine cauza insomniei.

Chestionarul de somn este un chestionar extins, care adună informații despre starea de sănătate, istoricul medical și problemele legate de somn.
Analizele de sânge. Medicul poate recomanda efectuarea anumitor teste de sânge pentru a exclude unele afectiuni medicale, cum ar fi probleme cu glanda tiroidă, care pot perturba somnul la unele persoane.

Studiu de somn. Medicul poate recomanda, de asemenea, efectuarea și a unui studiu de somn peste noapte sau polisomnografia, pentru a aduna informații despre somn pe timp de noapte. În timpul acestui examen, pacientul va dormi peste noapte într-un laborator dotat cu un pat confortabil. În timpul examenului, el va fi conectat la un EEG, care monitorizează etapele de somn. Un studiu de somn măsoară, de asemenea, și alți parametri cum ar fi nivelurile de oxigen, mișcările corpului, funționarea inimii si respirației. Un studiu de somn este un test non-invaziv.


Tratament

Unele tipuri de insomnie se rezolvă atunci când se elimină cauza principală. În general, tratarea insomniei se concentrează pe determinarea cauzei problemelor legate de somn. Odată identificată, această cauză de bază poate fi tratată sau corectată în mod adecvat. În plus față de tratarea cauzei principale a insomniei, ambele tratamente, medicale și non-farmacologice (de comportament) pot fi folosite ca terapii adjuvante.

Abordările non-farmacologice pentru tratarea insomniei pot fi:
•   îmbunătățirea "igienei somnului" - evitarea dormitului excesiv sau a lipsei de somn, practicarea exercițiilor fizice sau a mișcării fizice zi de zi, menținerea unui program regulat de somn (culcat la ora fixă-trezit la oră fixă), interzicerea cofeinei și a fumatului , evitarea meselor grele după ora 18, amenajarea corespunzătoare a camerei de dormit (proaspăt aerisită, fără zgomote și lumină, intimă etc.)
•    folosirea tehnicilor de Glossary Link relaxare - cum ar fi meditatia yoghină si relaxare yoghină completă
•    terapie cognitivă de consiliere una-la-unu sau terapie de grup
•    terapia de control a stimulilor - mersul la culcare atunci când devii somnoros, abținerea de la privitul la TV, evitarea cititului, a mâncatului sau a stărilor de tensiune, anxietate în pat, setarea unei alarme pentru trezitul la aceeași oră în fiecare dimineață (chiar week-end), evitarea reprizelor lungi de somn în timpul zilei lungi
•    restricții de somn - reducerea timpului petrecut în pat și privarea parțială a de somn, astfel încât organismul să fie mai obosit în noaptea următoare.

Tratamente medicale pentru insomnie includ:
•    medicamente de dormit cu prescripție medicală ( benzodiazepine)
•    antidepresive
•    antihistaminice
•    melatonina
•    ramelteon.

Fitoterapie. Se recomandă administrarea următoarelor plante:
Valeriana (Valeriana officinalis), Talpa gâștii (Leonorus cardiaca), Sulfina (Hypericum perforatum), Passiflora (Passiflora incarnata), Gotu Kola (Centella asiatica), Hameiul (Humulus lupus), Paducelul (Crataegus monogyva), Teiul (Tilia platyphyllos), Levănțica (Lavandula angustifolia).

Terapia florală

Dietoterapie. Se recomandă consumul următoarelor legume: leuștean, salată sparanghel, usturoi, ceapă.



Alimentație/Stil de viațã

Indiferent de vârstă insomnia este, de obicei, tratabilă. Cheia se află de multe ori în modificarea rutinei din timpul zilei și înainte de culcare. În acest sens următoarele sfaturi  pot fi de ajutor:

Practicați exerciții fizice și rămâneți activi. Activitatea fizică și mișcarea pot contribui la un somn profund, odihnitor, în timpul nopții. Astfel se recomandă cel puțin 20 - 30 de minute de exerciții viguroase realizate zilnic cu cinci sau șase ore înainte de culcare.

Verificați tratamentul medicamentos pe care îl urmați. Dacă luați medicamente regulat, discutați cu medicul pentru a vedea dacă acestea pot avea ca reacții adverse tulburări de somn. De asemenea, verificați etichetele produselor OTC (produse fără prescripție medicală) pentru a vedea dacă acestea conțin cafeină sau alte stimulente, cum ar fi pseudoefedrina.

Evitați sau reduceți periodele de somn din timpul zilei. Somnul din timpul zilei face mai dificil dormitul pe timp de noapte. Dacă nu vă puteți abține fără, încercați să limitați perioada acordată unui pui de somn pentru  nu mai mult de 30 de minute, dar nu după ora 15.

Evitați sau limitați consumul de cofeină și alcool și nu folosiți nicotina. Toate acestea pot face dificilă adormirea. Evitați cofeina după prânz. Evitarea alcoolului poate ajuta la prevenirea somnului agitat și a  trezirilor frecvente.

Țineți sub control durerea. În cazul în care o afecțiune dureroasă vă deranjează, asigurați-vă că medicamentul de ameliorare pe care îl luați este suficient de eficient pentru a controla durerea în timpul somnului.

Păstrați-vă un program de somn. Păstrați aceeași oră de culcare și de trezire de la o zi la alta, inclusiv la sfârșit de săptămână.

Evitați mesele abundente și băuturile înainte de culcare. O gustare ușoară este binevenită. Dar evitați să mâncați prea mult seara târziu, pentru a reduce posibilitatea de reflux gastroesofagian (GERD). Beți mai puțin înainte de culcare, pentru a nu trebui  să urinați prea des.

Utilizați patul și dormitorul doar pentru dormit. Nu citiți, munciți sau mâncați în pat. Evitați privitul la TV, lucrul pe calculator, jocurile video, smartphone-urile sau alte ecrane chiar înainte de culcare, deoarece  lumina produsă de ele poate interfera cu ciclul de somn.

Asigurati-vă că aveți un dormitor confortabil pentru somn. Închideți ușa dormitorului sau creați un zgomot de fond subtil, pentru a ajuta stinge alte zgomote. Mențineți temperatura în dormitor confortabilă, de obicei, mai rece decât în timpul zilei, și cât mai puțină lumină.

Găsiți modalități adecvate de relaxare. Încercați să puneți grijile și planificările deoparte atunci când veți ajunge în pat.  O baie calda sau un masaj înainte de culcare pot ajuta la pregătirea unui somn bun. Creați-vă un ritual de relaxare înainte de culcare, cum ar fi cititul, muzica lentă, exerciții de respirație, tehnici yoga (asane) sau rugăciuni.



Bibliografie

Bioterapie - Virgil T.Geiculescu
www.sleepeducation.com

 

Ultima modificareSâmbătă, 22 Noiembrie 2014 20:54
O să te intereseze și: « Alcoolismul
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top