Alcoolismul

Alcoolismul este o boala cronică ce se instalează progresiv ca urmare a consumului abuziv şi necontrolat de alcool. Acest lucru poate duce la o serie de efecte fizice și psihologice nocive, cum ar fi intoxicații cu alcool, Glossary Link ciroză hepatică, incapacitatea de a lucra și de a socializa, comportamente distructive (conducerea sub influența alcoolului). Consumul excesiv de alcool afectează mai ales adolescenții și adulții tineri.

Introducere

Pentru un băutor de alcool riscul de a deveni alcoolic creşte odată cu cantitatea de alcool consumată.  Alcoolul este măsurat  în unități.  O unitate de alcool corespunde la 10 ml de alcool pur, ceea ce înseamnă aproximativ o jumătate de halbă de bere sau 25 ml de băuturi spirtoase.  Un pahar mic de vin (125ml) echivalează cu o unitate şi jumătate de alcool. În funcţie de aceasta putem defini mai multe categorii de risc:

Consumul de alcool cu risc mic
Riscul mic este asociat consumului regulat de cel mult 21 de unități de alcool pe săptămână, pentru bărbaţi, sau cel mult 14 unități pe săptămână pentru femei. Acest tip de consumator este denumit consumator “resposabil” .

Consum de alcool cu risc moderat
Un consum regulat de 22-50 de unități de alcool pe săptămână, pentru bărbaţi , respectiv 15-35 de unități pe săptămână (femei) este considerat consum “periculos”.  Este posibil să existe un consum exagerat doar pe o perioadă scurtă de timp. Acest tip de consum nu are influenţă imediată asupra sănătăţii dar poate genera anumite riscuri suplimentare: accidente, implicarea în acţiuni violente, comportamente riscante (conducerea sub influenţa alcoolului).

 Consumul de alcool cu risc mare (consumul excesiv)
Consumul de alcool devine nociv atunci când depăşeşte frecvent 50 de unități de alcool pe săptămână (bărbați) sau 35 de unități pe săptămână (femei). 
Consecinţele consumului abuziv de alcool sunt legate de declanşarea unor afecţiuni medicale sau favorizarea riscului de accidente sau crime violente.  
Multe din problemele de sănătate care apar ca urmare a consumului nociv de alcool nu sunt semnalate de vreun simptom, ele fiind depistate în stadiile grave ale bolii. Aceste afecţiuni pot include:
• boli cardiovasculare
• afecţiuni ale ficatului (ciroze)
• diferite tipuri de neoplasme (cancerul gurii sau al intestinului)
• depresii şi boli psihice.
De asemenea, consumul nociv poate provoca probleme sociale, cum ar fi dificultăți în relația cu partenerul, familia și prietenii, perfomanţe slabe la şcoala, precum și problemele la locul de muncă.

Consumul de alcool cu risc foarte mare ( Glossary Link alcoolism)
Consumul de alcool poate determina atât dependenţă fizică cât şi psihică. Alcoolul devine cel mai important aspect din viaţa celui dependent. Pentru a vedea dacă sunteţi sau nu depedenţi de consumul de alcool puteţi să vă analizaţi răspunsul la întrebarea “Aş continuă să beau alcool chiar dacă sunt în pericol şi ştiu că-mi agravez anumite boli sau dacă familia este deranjată de acest obicei?”.
Bărbaţii nu ar trebui să bea în mod regulat mai mult de 3-4 unităţi de alcool pe zi, iar femeile mai mult de 2-3 unităţi pe zi.  "Regulat" înseamnă să bea această cantitate zilnic sau în majoritatea zilelor.  Este, de asemenea, recomandat ca atât bărbații, cât și femeile să nu consume alcool cel puțin două zile pe săptămână.  Depăşirea frecventă a acestor limite zilnice de alcool va determina în timp grave afecţiuni fizice şi psihice, sănătatea consumatoriilor de alcool fiind pusă în pericol de acest obicei novic.

Simptome

Consumul zilnic de alcool conduce la manifestarea unor semne şi simptome caracterisitice. Ele sunt atât fizice, cât si psihice, şi afectează atât propria persoana cât şi pe cei din jur.
Semne şi simptome de alcoolism:
• Imposibilitatea de a limita cantitatea de alcool consumată
• Nevoie permanentă, puternică, de a consuma alcool
• Dezvoltarea toleranţei la alcool, efectul acestuia instalându-se numai la cantităţi mari ingerate
• Dorinţa de a consuma alcool singur sau de a ascunde acest lucru
• Experimentarea simptomelor fizice de Glossary Link sevraj la întreruperea consumului de alcool - cum ar fi greață, transpirație și tremurături
• Obişnuiţa de a consuma alcool la anumite ore şi instalarea unei stări de iritare atunci când această obişnuintă nu este respectată
• Stări de nervozitate şi iritabilibitate în situaţiile în care nu are la dispoziţie băuturi alcoolice  
• Creşterea cantităţii de alcool ingerate pentru a obţine efectele psihice dorite
• Pierderea interesului pentru activităţile zilnice sau pentru hobby-uri (stări depresive)

Chiar dacă o anumită persoană are probleme cu consumul de alcool este posibil să nu manifeste nevoia zilnică de a bea sau simptome de sevraj atunci când întrerupe consumul.
În funcție de nivelul de Glossary Link dependență, întreruperea bruscă a consumului de alcool poate produce simptome de sevraj de intensitate diferită. Aceste simptome pot fi atât fizice, cât şi psihice:
 Simptomele fizice de sevraj fizice:
• tremurături ale mâinilor
• transpirație
• greață
Glossary Link halucinații vizuale
Glossary Link convulsii, în cazurile cele mai grave,
 Simptome psihice de sevraj:
• stări depresive
Glossary Link anxietate
• iritabilitate
• neliniște
• tulburări de somn - insomnii.

La persoanele care suferă de alcoolism simptome de sevraj pot fi uneori foarte severe. De multe ori nu reuşesc singure să renunţe la această dependenţă, ele evită simptomele de sevraj prin consumul zilnic de alcool. Consumatorii dependenţi au adesea capacitatea de a tolera niveluri foarte ridicate de alcool, care la alte persoane ar determina intrarea în starea de Glossary Link comă alcoolică sau chiar moartea.
 

Impact

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spune că există cel puțin 140 milioane de alcoolici în lume şi, din păcate, majoritatea dintre ei nu sunt trataţi.
România se afla în topul ţărilor cu cei mai mari consumatori de alcool, potrivit unei statistici recente a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, alături de cehi şi sloveni. În Marea Britanie, în conformitate cu statisticile Institutului Naţional de Sănătate, una din 13 de persoane este un alcoolică, iar un număr mare de persoane consumă excesiv băuturi alcoolice.  În SUA 15% dintre americani au probleme cu consumul excesiv de alcool, în timp ce între 5% -10% dintre bărbați și 3% - 5% din consumatorii de alcool de sex feminin ar putea fi diagnosticaţi ca dependenţi de alcool, conform cu National Institutes of Health (NIH).
Un studiu canadian a constatat că alcoolul este un factor de Glossary Link deces în 1 din 25 de cazuri în întreaga lume .  De asemenea, British Medical Association, spune că alcoolul ucide șase persoane în Scoţia în fiecare zi .
Potrivit studiilor efectuate de cercetatori  consumul de alcool afectează mai grav femeile decât bărbații , iar la ora actuală, adolescentii şi adultii tineri sunt cei pedispuşi la consumul excesiv de alcool.  
OMS avertizează căa alcoolul creşte riscul de dezvoltare a peste 200 de boli, inclusiv ciroza hepatică şi anumite tipuri de Glossary Link cancer, având în vedere că mai puţin de jumătate din populaţia globului este consumatoare de alcool (38,3%), cei care beau înregistreaza un consum mediu de 17 litri de alcool pur pe an.
Consumul moderat de alcool poate avea unele efecte pozitive asupra sănătății.  Vinul roşu în cantităţi moderate are efecte benefice asupra sănătatii. Acest lucru nu trebuie să încurajeze consumul exagerat de alcool.

Cauze

Alcoolismul poate fi influențat de factori genetici, psihologici, sociali și de mediu, cu impact major asupra modului în care această boală afectează corpul și comportamentul persoanei consumatoare.
Alcoolismul este o afecţiune cronică, instalarea dependenței de alcool se face treptat, progresiv. Cu timpul, consumul excesiv de alcool poate modifica atât echilibrul normal al substanţelor chimice în creier cât şi răspunsul la stimularea neuroreceptorilor corespunzători plăcerii, raţionamentului sau controlului comportamentului.

Există o serie de factori consideraţi de risc pentru atingerea stadiului de alcoolism pentru o persoană consumatoare alcool:  
• Consumul regulat de alcool, pe o perioadă lungă de timp. Consumul excesiv de alcool în mod regulat poate produce o dependenţă fizică de alcool.
• Vârsta. Persoanele care consuma alcool de la o vârstă fragedă sunt considerate cu risc mai mare de a manifesta o dependenţă fizica de alcool, respectiv de a deveni alcoolici.
• Istoricul familial. Riscul de alcoolism este mai mare pentru persoanele care au un părinte sau alte rude apropiate care consumă excesiv cu alcoolul.
Glossary Link Depresie sau de tulburări de sănătate mintală. Destul de frecvent persoanele cu tulburări psihice, cum ar fi anxietatea, depresia sau tulburări bipolară, consumă alcool sau droguri.
• Factori sociali și culturali. Anturajul, mediul social, cercul de prieteni apropiaţi şi partenerul pot constitui factori de risc în cazul în care aceştia consumă regulat alcool. De asemenea, mass media poate fi încriminată de creşterea consumului de alcool datorită exacerbării promovării consumului de băuturi alcoolice.
•Asocierea medicamentelor cu alcoolul. Unele medicamente interacţioneaza cu alcoolul, determinând creşterea efectelor toxice. De asemenea, consumul de alcool în timpul tratamentului cu aceste medicamente pot modifica efectul terapeutic al acestora, uneori generând efecte periculoase.


Diagnostic

Diagnosticul de alcoolism este stabilit funcţie de semnele şi simptomele fizice şi psihice. Din punct de vedere al simpotmelor, diferenţa dintre alcoolism și consumul excesiv de alcool este mică, fiind de multe ori doar o diferenţă de grad sau de intensitate. Dacă simţiţi nevoia permanentă sau frecventă de a consuma alcool sau daca familia este preocupată de acest aspect este bine să discutaţi cu un medic sau psiholog. Însă, de cele mai multe ori, cei mai mulți alcoolici neagă că au o problemă și au tendința de a reduce la minim cantitate de alcool băută. În acest caz, cei care pot ajuta medicul în stabilirea diagnosticului sunt membrii familiei.

Un medic care bănuieşte ca aveți o problemă cu alcoolul va pune mai multe întrebări cu privire la obiceiurile de consum și vă poate cere să completaţi un chestionar.  Medicul poate cere permisiunea de a vorbi cu membrii familiei sau cu prietenii.  

Pentru a fi diagnosticat cu alcoolism, trebuie să îndeplinţi anumite criterii ce includ manifestarea a cel puţin trei simptome declanşate de dependenţa de alcool, pe parcursul unei perioade de 12 luni: simptome fizice de sevraj, instalarea toleranţei la alcool, nevoia stringentă de a consuma regulat alcool, renunţarea la activităţile sociale şi profesionale, imposibilitatea de a controla consumul de alcool, chiar în condiitile în care se pune în pericol sănătatea persoanei afectate, etc.

Persoanele afectate de alcoolism au nevoie de susţinerea celor din jur pentru a reuşi să treacă peste simptomele de sevraj care apar la întreruperea consumului şi a menţine perioada de abstinenţă de la băuturile alcoolice.

Tratament

Multe persoane cu alcoolism ezită să meargă la medic şi să solicite un tratament, deoarece ei nu recunosc că au o problemă.  Intervenția familiei sau prietenilor îi poate ajută să recunoască și să accepte că au nevoie de ajutor profesionist.  
Opţiunile de tratament pentru alcoolism depind de gradul de dependenţă faţă de consumul de alcool. În funcție de circumstanțe, tratamentul poate implica o intervenție scurtă, o consiliere individuală sau de grup, un program ambulatoriu sau internarea intr-o clinică de dexintoxicare.
Primul pas este ca persoana afectată să realizeze şi să recunoască ca are o problemă cu alcoolul.  Dacă încp deţine controlul asupra consumului de alcool, tratamentul poate implica doar reducerea consumul de alcool.  Dacă dependenţa este instalată, întreruperea bruscă a consumului de alcool este ineficientă.  
 Tratamentul pentru alcoolism poate include:
• Detoxifiere. Tratamentul pentru alcoolism poate începe cu un program de detoxifiere (2-7 zile). Sunt administrate medicamente sedative pentru a preveni tremurăturile, stările de confuzie, halucinațiile (delirium tremens) sau alte simptome de sevraj.  Detoxifierea se face de obicei la un centru de tratament sau spital.
• Stabilirea unui plan de tratament. Acesta este realizat cu ajutorul unor medici specialişti şi poate include stabilirea obiectivelor, tehnici de schimbare a comportamentului, folosirea de manuale de auto-ajutorare, consiliere și urmărire la un centru de tratament.
• Consiliere psihologică. Terapia psihilogică în grupuri de sprijin poate ajuta în înţelegerea problemelor ce apar în urma consumului şi dependenţei de alcool şi poate oferi sprijin în combaterea consumului nociv de alcool. Terapia de cuplu sau de familie  poate fi o parte importantă a procesului de recuperare.
• Medicaţie orală. Aceste medicamente (disulfiram, naltrexone, acamprosate) nu vindecă alcoolismul dar pot ajuta în controlul nevoii de a bea prevenind astfel consum de alcool.
• Practicarea unor activitati spirituale. S-a constatat că persoanele implicate într-un anumit tip de practică spirituală reuşesc mai uşor să aibă eficienţă în perioada de recuperare şi abstinenţă, în cazul dependenţei de alcool sau de alte substanţe periculoase.  

Consecintele alcoolismului
Alcoolul deprimă sistemul nervos central.  La unele persoane, reacția inițială poate fi de stimulare.  Alcoolul reduce inhibiţiile şi afectează gândurile, emoţiile şi judecata. Prea mult alcool influenţează vorbirea, coordonarea musculară şi centrele vitale ale creierului.  În funcţie de nivelul de alcool din organism, consumul exagerat poate provoca coma alcoolică ce poate pune în pericol viața, cu atât mai mult cu cât, de multe ori, abuzul de alcool este asociat şi cu consumul de alte substanţe nocive.

Din punct de vedere medical abuzul îndelungat de alcool poate provoca:
• Boli hepatice. Consumul excesiv de alcool cauzează Glossary Link hepatita alcoolică - afectarea gravăa celulelor hepatice. În timp, hepatita poate duce la distrugerea ireversibilă și cicatrizarea ţesutului Glossary Link hepatic (ciroză).
• Boli digestive. Alcoolul în exces poate provoca inflamaţia mucoasei stomacului ( Glossary Link gastrită), precum și ulcere esofagiene sau gastrice.  De asemenea, poate interfera cu absorbția de vitamine B şi alte elemente nutritive.  Consumul exagerat de alcool poate afecta pancreasul, organul care produce hormonii şi enzimele necesare pentru reglarea metabolismul şi digestiei - (pancreatita).
• Afecţiuni cardiovasculare. Hipertensiunea arterială, insuficienţa cardiacă sau accidente vasculare cerebrale sunt complicaţii ale consumului de alcool.
• Complicaţiile ale diabetului zaharat. Alcoolul interferează cu eliberarea de glucoza din ficat și poate provoca Glossary Link hipoglicemie. Pentru pacienţii cu diabet zaharat acest lucru este periculos deoarece oscilează nivelul zahărului din sânge.
• Afectarea funcției sexuale și menstruației. Consumul excesiv de alcool poate cauza disfuncţii erectile la bărbaţi. La femei, poate întrerupe menstruația.
• Afecţiuni oculare. De-a lungul timpului, abuzul de alcool poate provoca mişcarea rapidă involuntară a ochilor ( Glossary Link nistagmus), precum slăbirea și paralizarea mușchiilor oculari din cauza unui deficit de vitamina B-1 (tiamina).
• Efecte teratogene. Consumul de alcool în timpul sarcinii poate duce la sindromul alcoolismului fetal, femeia putând da naștere unui copil cu grave malformaţii fizice ţi psihice.
• Complicații neurologice. Consumul excesiv de alcool poate afecta sistemul nervos, cauzând amorțeală și dureri în mâini și picioare, gândire dezordonată, demenţă şi pierderi de memorie pe termen scurt.
• Risc de Glossary Link osteoporoză.
• Sistem imunitar slăbit.
• Risc crescut de cancer. Persoanele consumatoare de alcool prezintă un risc mai mare de a dezvolta multe tipuri de cancer, în diferite zone ale corpului: gură, gât, ficat, Glossary Link colon şi sân. Chiar și consumul moderat de alcool poate crește riscul de cancer de sân.


Alimentație/Stil de viațã

Confruntarea cu recuperarea din această afecţiune necesită schimbarea obiceiurile și a stilul de viață.
• Alegerea potrivită a prietenilor şi anturajului. Este posibil să fie necesar să vă distantaţi de grupul de prieteni sau de situaţiile sociale care afectează recuperarea dvs.
• Menţineţi un stil de viaţă sănătos. Activitatea fizică regulată, respectarea unui program de masa şi de odihna adecvat pot constitui modalităţi de a grăbi recuperarea şi a preveni recidiva.
• Practicarea hobby-urilor şi pasiunilor care nu au legătură cu abuzul de alcool.



Bibliografie

www.medicalnewstoday.com
www.nhs.uk



 

O să te intereseze și: « Hiperfagia Insomnia »

1 comentariu

  • geta
    geta Vineri, 22 August 2014 18:42 Link

    Buna. Am si eu o mare rugaminte am o sora dependenta de alcol de 2 ani o purtam numai prin spitale si nici un rezultat nu recunoaste ca bea consuma numai bauturi spirtoase tari spirt de exemplu in 2 ani 1 an si jumate a stat in Spital

Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top