Sforăitul

Sforăitul (roncopatia) este sunetul răgușit sau aspru care apare atunci cand respirația este parțial obstrucționată în timpul somnului. Uneori, sforăitul poate indica o afecțiune gravă de sănătate.

Introducere

Mai mult de jumătate dintre adulți sforăie permanent iar aproximativ 25% dintre ei sforăie ocazional. Sforăitul afectează atât calitatea vieţii celui care suferă de această problemă (oboseala) cât şi relaţia de cuplu.

Sforăitul apare atunci cand fluxul de aer inspirit prin gură sau nas determină vibraţia țesuturile căilor aeriene, care se lovesc de partea posterioară a gâtului, producând sunete iritante.De cele mai multe ori persoanele în cauză nu sunt conştiente că sforăie.

Modificarile stilului de viață, cum ar fi pierderea în greutate, evitarea alcoolului aproape de ora de culcare sau dormitul pe o parte, pot ajuta la oprirea din sforăit.

În plus, o serie de dispozitive medicale și intervenții chirurgicale care sunt disponibile, pot reduce sforăitul perturbator. Dar acestea nu sunt neapărat adecvate sau necesare pentru toți cei care sforăie.

Simptome

În funcție de cauza sforăitului, simptomele pot include:
• zgomote în timpul somnului
• somnolenţă excesivă în timpul zilei
• dificultăți de concentrare
• durere în gât
• somn agitat
• stare de sufocare în timpul somnului
Glossary Link hipertensiune arterială
• dureri în piept pe timp de noapte.

În cazul în care sforăitul este atât de zgomotos încât perturbă somnul partenerului  sau apare o senzație de sufocare în timpul somnului  se recomandă consultul medical. Acestea pot indica faptul că sforăitul este cauzat de o afecţiune mai gravă, cum ar fi apneea de somn obstructivă.

În cazul copiilor care sforăie, este indicat consultul medicului pediatru deoarece şi  copiii pot avea Glossary Link apnee obstructivă de somn. Problemele legate de sfera ORL(nas şi gât) și obezitatea pot micşora diametrul căilor aeriene ale unui copil, ceea ce poate duce la apariţia apneei în somn.

Impact

Factorii de risc care pot contribui la apariţia şi manisfestarea sforăitului în timpul somnului, includ:
•    Sexul masculin. Bărbaţii sunt mai predispuşi la sforăit sau apnee în somn decăt  femeile iar problema se agravează odată cu înaintarea în varstă
•    Fumatul. Acest obicei nociv duce la inflamarea căilor aeriene de respirație şi deci la îngustarea lor
•    Obezitatea. Persoanele supraponderale sau obeze au mai multe şanse să sforăie sau sau să aibă apnee obstructivă în timpul somnului.
•    Îngustarea căilor respiratorii. Unele persoane pot avea amigdale mărite, vegetații adenoide sau palat moale, ceea ce poate restrânge diametrul căile aeriene şi cauza sforăit.
•    Consumul de alcool. Alcoolul relaxează muşchii gâtului, crescând riscul de sforăit.
•    Afecţiuni nazale. Deviaţia de sept sau nasul permanent congestionat, creşte riscul de sforăit.
•    Un istoric familial de sforăit sau apnee obstructivă de somn.


Cauze

O multitudine de factori, cum ar fi anatomia gurii şi a sinusurilor, consumul de alcool, alergiile, răcelile sau greutatea excesivă, pot conduce la sforăitul în timpul somnului.

Imediat după ațipire și trecerea de la un somn uşor la un somn adânc, mușchii din cerul gurii (palatul moale), limbii și gâtului se relaxează.Țesuturile din gât se pot relaxa suficient de mult astfel încât să blocheze parțial căile respiratorii si să vibreze. Cu cât sunt mai obstrucţionate căile respiratorii, cu atât mai puternic devine fluxul de aer ceea ce face ca vibrația ţesuturilor să fie mai intensă, provocând un sforăit puternic.

Următoarele condiții pot afecta căile respiratorii și pot provoca sforăitul:
•  Anatomia gurii. O conformaţie a palatului moale care restrânge căile respiratorii, de exemplu la pacienţii care sunt supraponderali şi pot avea tesuturi suplimentare în partea din spate a gâtului. De asemenea, în cazul în care apedicele de ţesut muscular agățat de palatul moale (uvula, lueta sau omuşorul) este alungită, fluxul de aer poate fi obstrucționat și vibrațiile crescute.
•  Consumul de alcool. Sforăitul, de asemenea, poate fi produs prin consumul excesiv de alcool înainte de culcare. Alcoolul relaxează muşchii gâtului si scade capacitatea naturală de apărare împotriva obstructiei căilor aeriene.
•  Probleme nazale. Congestia nazală cronică sau o deviaţia de sept pot contribui la sforăitul în timpul somnului.
•  Apnee în somn. Sforăitul poate fi asociat şi cu apneea de somn obstructivă. În această stare gravă, ţesuturile gâtului blochează parţial sau complet căile respiratorii, împiedicând astfel procesul de respiraţie.
Apneea de somn se caracterizează de multe ori prin sforăit puternic, urmat de perioade de liniște, atunci când respirația se oprește sau aproape se oprește. În cele din urmă, această pauză în respirație poate provoca trezirea bruscă din somn.Din cauza acestor pauze respiratorii care se pot repeta de mai multe ori în timpul nopţii,  persoana în cauză evită să doarmă profund, somnul fiind astfel perturbat.
Persoanele cu apnee de somn, de obicei, trec prin perioade când respirația încetineşte sau se opreşte de cel puțin cinci ori în fiecare oră de somn.

Diagnostic

Pentru un diagnostic precis, medicul va revizui semnele,simptomele și istoricul medical şi va efectua, de asemenea, un examen fizic. El poate cere partenerului de viaţă al pacientului câteva informaţii despre când și cum sforăie pacientul, pentru a ajuta la evaluarea gravităţii problemei. În cazul în care copilul sforăie, mama va fi întrebată despre severitatea sforăitului copilului.

Medicul poate recomanda un test de imagistică, cum ar fi o radiografie, tomografie computerizată  sau RMN (imagistică prin rezonanţă magnetică), pentru a verifica structura căilor respiratorii cu probleme, cum ar fi o deviaţie de sept, etc.

În funcţie de severitatea sforăitului și alte simptome, medicul poate dori să efectueze un studiu de somn. De multe ori, studiile de somn se poate face la domiciliu. Totuși, în funcție de alte probleme medicale si alte simptome legate de somn, ar putea fi necesară internarea peste noapte, la un centru de somn, pentru efectuarea unor  observaţii mai atente a obiceiurile de somn, de către o echipă de specialiști, studiu de somn numit polisomnografie.

În cadrul acestui studio, polisomnografie, pacientul se conectează la mai multe dispozitive și este ţinut sub observaţie peste noapte. În timpul studiului somnului, undele cerebrale, nivelul de oxigen din sânge, ritmul cardiac şi rata de respiraţie, perioadele de somn, mişcările ochilor si picioarelor vor fi înregistrate în timpul somnului.


Tratament

Pentru ameliorarea şi tratarea acestei stări, medicul  va recomanda, în primul rând, modificări ale obiceiurilor şi stilului de viață, cum ar fi pierderea în greutate, evitarea alcoolului aproape de ora de culcare și schimbarea poziţiilor de dormit. În cazul în care modificarea stilului de viaţă nu elimină sforăitul, medicul mai poate recomanda pacientului:

•    Aparate orale. Aparatele orale sunt proteze mandibulare antisforăit,  care fac ca  maxilarul inferior să avanseze cu câţiva milimetri pentru a degaja partea din spate a limbii şi a elibera trecerea aerului inspirat.Dintre efectele secundare ale purtării acestor aparate enumerăm salivația excesivă, senzație de gură uscată, dureri la nivelul maxilarului şi disconfortul facial.

•    Dispozitiv pentru presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP). Aceasta implică purtarea unei măşti sub presiune pe nas, în timpul somnului, atașată la o pompă mică, care forțează căile respiratorii să rămână deschise , eliminând  sforăitul și tratând apneea în somn.
Deși CPAP este cea mai sigură şi eficientă metodă de tratament pentru apneea obstructivă de somn, unor pacienţi, li se pare incomod sau au probleme de adaptare la zgomotul dispozitivului. Medicul poate face ajustări la aparat, în caz de probleme de adaptare, cum ar fi adăugarea unui umidificator încălzit sau perne nazale
•    Implanturi palatale. În această procedură, medicii injectează fire împletite de poliester moale în cerul gurii, care se întăresc şi reduc sforăitul. Implanturile palatale nu au efecte secundare grave cunoscute, dar cu toate acestea sunt încă în faza de experimentare.
•     Intervenţii chirurgicale tradiţionale - sunt cele mai radicale tratamente pentru eliminarea sforăitului Glossary Link cronic, ce presupun îndepărtarea de ţesut în exces de la nivelul gâtului. Astfel de intervenţii chirurgicale sunt:
- uvulopalato-faringoplastie - care constă în remodelarea zonei afectate şi urmăreşte lărgirea căilor aeriene superioare
- uvulapalatoplastia cu laser - îndepartează ţesutul în exces cu ajutorul laserului (palatul moale şi omuşorul) lărgind caile respiratorii şi reducând astfel vibraţiile
- ablaţia prin radiofrecvenţă (somnoplastia) - în care se foloseşte un semnal de radiofrecvență, de mică intensitate, pentru a micşora ţesutul palatului moalei. În general, această procedură este mai puțin dureroasă decât alte tipuri de intervenţii chirurgicale.

Alimentație/Stil de viațã

Pentru a preveni sau a diminua sforăitul, ar trebui să urmaţi sfaturile:
•    În caz de Glossary Link obezitate, pierdeţi în greutate. Pacienţii care sunt supraponderali pot avea ţesut suplimentar în gât, care contribuie la sforăit. Pierderea în greutate poate ajuta la reducerea sforăitului.
•    Dormiţi pe o parte. Dormitul întins pe spate permite limbii să cadă înapoi în gât, îngustând căile respiratorii și obstrucționând parțial fluxul de aer. Încercați să dormiţi pe o parte. Dacă ajungeţi mereu pe spate, în mijlocul nopții, încercați să coaseţi o minge de tenis în partea din spate a bluzei de pijama.
•    Ridicați uşor capul de pe pat. Dormitul cu capul uşor ridicat cu aproximativ patru centimetri poate ajuta.
•    Aplicaţi benzi nazale. Benzile adezive nazale măresc deschiderea nărilor, vă ajută să respiraţi mai bine şi reduc congestia nazală cauzată de răceală, gripă sau alergii.Cu toate acestea aceste benzi nu sunt eficiente pentru persoanele cu apnee de somn.
•    Trataţi congestia nazală sau obstrucția. În caz de Glossary Link alergie sau deviaţie de sept, aceasta poate limita fluxul de aer inspirat pe nas ceea ce forțează respiraţia pe gură, crescând riscul de sforăit.
Pentru a corecta un astfel de defect structural al căilor aeriene, cum ar fi o deviaţie de sept, ar putea fi  nevoie de o intervenție chirurgicală.
•    Limitaţi sau evitaţi alcoolul și sedativele. Evitați consumul de băuturi alcoolice cu cel puțin două ore înainte de culcare. Informaţi medicul despre sforăit în caz că vă recomandă sedative.Sedativele și alcoolul deprimă sistemul nervos central, provocând Glossary Link relaxare excesivă a mușchilor, inclusiv a țesuturilor din zona gâtului.


Bibliografie

www.mayoclinic.com


 

Ultima modificareMarți, 25 Martie 2014 19:02
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top