Atitudinea pozitivă recomandată femeilor peste 40 de ani
Doamnelor, nu-i ascultați pe cei care vă spun că, după 40 de ani, trebuie să faceți de două ori mai multă mișcare și să mâncați de două ori mai puțin. Plecați mai degrabă urechea la cei care militează pentru generozitate, armonie, starea de bine..., notează, într-o recentă ediție electronică, săptămânalul francez Madame Figaro.
Ei bine, faceți mișcare acum!
De o parte, se află cele - puține dar neînduplecate - pe care niciun argument nu le va convinge vreodată să facă sport. La douăzeci de ani, acesta le îngrozea; dar, acum, la patruzeci... De cealaltă parte - la fel de atipice, însă - se situează dependentele de sport... Fie că ninge sau plouă, fie că sunt obosite ori nu, ele stau drepți în bascheți și sunt "în formă maximă". Și apoi, la mijloc, sunt toate celelalte. Cele care se mișcau - dar nu prea mult - înainte de a merge la serviciu, de a se căsători, de a avea copii. Ce le împiedică să revină la aceasta? Lipsa de timp, spun ele. "De trei ori câte 30 de minute de activitate fizică pe săptămână - ceea ce este deja bine - înseamnă 1,3 la sută din timpul nostru în stare de veghe", obiectează dr. Stéphane Cascua, specialist în medicină sportivă și autorul cărții "Le sport est-il bon pour la santé?" /Sportul este, oare, benefic pentru sănătate?/, apărută la Editura Odile Jacob. Văzut din acest unghi, lucrul acesta pare posibil. Ce este de făcut? Ce contează, din moment ce ne face plăcere și respectăm anumite criterii: progresie, regularitate, intensitate - "Trebuie să poți vorbi, dar să nu poți cânta" -, dar și diversitate: "Ea permite înmulțirea avantajelor și reducerea riscurilor". Chestiune de complementaritate. Natația, de exemplu, nu are niciun efect de prevenire a osteoporozei, căci se practică în imponderabilitate. De aici și interesul de a o completa cu o activitate ce întreține densitatea osoasă, cum ar fi mersul rapid ori, de ce nu, antrenamentul la sală." Dar dansul? "Excelent! Acesta pune în mișcare locomoția, coordonarea, sistemul cardiovascular." Și chiar mușchii zigomatici... Un amănunt important: înainte de a vă lua elan, se impune un bilanț medical.
Masa - prietenă, nu dușmană
Pentru siluetă, vârsta de 40 de ani este una la care se poate întâmpla orice. "Pentru cele ai căror copii încep să crească, este, în general, momentul recuperării, constată dr. nutriționist Francine Duret-Gossart, coautoarea lucrării "Maigrir en gardant la santé" /Cum să slăbim menținându-ne o stare bună a sănătății/, publicată la Editura Oskar. Ele ies din nou, își oferă timpul de se ocupa de ele însele și de a se elibera de kilogramele aduse de maternitate. Altele, dimpotrivă, au tendința de a se delăsa, mai ales atunci când au în spate ani și ani de control alimentar." Este rău, doctore? "Desigur că nu. Trebuie să se înceteze cu tiranizarea propriei persoane și să se permită ca plăcerea să se dezvolte, să se accepte o facere de bine pentru sine." Acest lucru înseamnă, însă, asumarea unui risc în planul siluetei? "Un pic, și ce-i cu asta? Noua dv. greutate corporală va fi, probabil, mai apropiată de cea - cu 2-3 liniuțe mai jos - pentru care erați programată decât cea pe care ați reușit să vi-o mențineți cu prețul unor eforturi permanente." Medicul avertizează și împotriva oricărei alunecări spre culpabilitate: "Acesta este cel mai bun mijloc de a vă îngrășa - dacă decideți să treceți la regim mâine, veți mânca de două ori mai mult astăzi -, ori de a cădea în restricția cognitivă, un fel de hipercontrol îndreptat asupra hranei, ce ar putea duce la alte tulburări ale comportamentului alimentar." Perspicace, dr. Duret-Gossart a remarcat că, la unele dintre pacientele sale, instalarea unor rotunjimi foarte vizibile nu este inocentă. "Patruzeci de ani reprezintă și vârsta la care femeia începe să se plictisească puțin în cuplu. Aproape că ar fi tentată, din curiozitate, să meargă să caute în altă parte. Îngrășarea poate fi, atunci, o barieră, un mod de a bara calea propriei dorințe de a seduce."
Insomnie, când ne ții în mrejele tale...
Nopțile dv. nu sunt mai frumoase decât zilele? Să știți că nu sunteți singura în această situație. Din cele 20 de procente dintre francezi care se plâng de insomnii, majoritatea sunt... franțuzoaice. "În jurul vârstei de 40 de ani, insomniile afectează trei femei comparativ cu doi bărbați", precizează prof. Patrick Lévy, președintele Institutului Somnului și Stării de Veghe /ISV/. A cui este vina? "Adesea, viața lor extrem de activă. Împărțite între muncă și familie, ele nu dorm atât cât ar vrea și se trezesc că au o lipsă cronică de somn." Trebuie să ne resemnăm? "Dacă fenomenul pare să se instaleze, vorbiți despre el cu medicul dv.. Mai întâi, pentru a determina originea fenomenului respectiv. Apoi, pentru a scăpa de el..." /Madame Figaro/
Doamnelor, nu-i ascultați pe cei care vă spun că, după 40 de ani, trebuie să faceți de două ori mai multă mișcare și să mâncați de două ori mai puțin. Plecați mai degrabă urechea la cei care militează pentru generozitate, armonie, starea de bine
