Când cineva apropiat ţie are Alzheimer

Oare este vorba de Alzheimer? Este normal ca persoanele dragi nouă să înceapă să aibă probleme cu memoria pe măsură ce înaintează în vârstă. Cum putem face distincţia între un moment inofensiv “de uitare” şi unul cauzat de o problemă mai serioasă, cum este boala Alzheimer?

Imagini

{gallery}49998{/gallery}

Unul din opt oameni cu vârsta de 55 de ani suferă din cauza acestei forme de demenţă. În primele faze, boala Alzheimer nu este evidentă pentru familie şi prieteni. Însă, există câteva semne timpurii de avertizare de care trebuie să fiţi conştienţi.

Alzheimerul este rezultatul evoluţiei speciei umane.

Semne de avertizare: memoria şi limbajul

În stadiul timpuriu al bolii Alzheimer, amintirile de lungă durată rămân neschimbate, în timp ce amintirile de scurtă durată devin vagi. Persoana dragă ţie ar putea uita conversaţiile pe care le-aţi purtat. El sau ea vă va pune în mod repetat aceeaşi întrebare la care deja aţi răspuns. De asemenea, boala afectează şi limbajul, în sensul că pacienţii se luptă să îşi aducă aminte cuvinte uzuale.

Semne de avertizare: comportamentul

Pe lângă pierderea de memorie, boala Alzheimer poate cauza confuzie şi schimbări comportamentale. Cel bolnav de Alzheimer se poate rătăci în locuri familiare. Schimbările de dispoziţie şi judecata slabă sunt frecvente, precum şi neglijarea igienei.  

Nu ignora semnele

Deşi este dificil să facceţi faţă posibilităţii ca o persoană dragă ţie să aibă Alzheimer, mai devreme sau mai târziu este mai bine să consultaţi un medic. În primul rând, diagnosticul ar putea să nu fie boala Alzheimer. Simptomele pot fi cauzate de o problemă care se poate trata, cum ar fi un dezechilibru al glandei tiroide. Şi, în caz că este Alzheimer, tratamentele din ziua de azi sunt mult mai eficiente când sunt aplicate într-un stadiu cât mai incipient al bolii.

Întârzierea pensionării poate contribui la prevenirea demenţei.

Diagnosticarea bolii Alzheimer

Nu există un test simplu pentru Alzheimer, astfel că medicul se va baza pe ceea ce descrieţi. Un test al stării mentale sau alte teste de scanare pot ajuta la evaluarea funcţiei mentale şi a memoriei de scurtă durată a pacientului. În plus, examinările neurologice şi scanarea creierului pot fi folosite pentru a elimina din Glossary Link calcul alte probleme, cum ar fi un atac Glossary Link cerebral sau o tumoare, şi pot ajuta în furnizarea de informaţii suplimentare despre creier.

Cuprul ar putea fi o cauză majoră în declanşarea şi evoluţia bolii Alzheimer.

Alzheimer-ul şi creierul

Boala Alzheimer duce la moartea celulelor nervoase şi a pierderii ţesuturilor din creier. Pe măsură ce boala progresează, ţesuturile creierului se micşorează şi ventriculii (camerele creierului care conţin lichidul cerebrospinal) se măresc. Lezarea întrerupe comunicarea dintre celulele creierului, afectând memoria, limbajul şi înţelegerea.

O proteină are un rol important în descifrarea bolii Alzheimer şi a autismului.

Progresul bolii Alzheimer: la ce să te aştepţi

Boala Alzheimer se manifestă diferit la fiecare persoană în parte. La unele persoane, simptomele se agravează rapid, ducând la pierderea severă a memoriei şi confuzie în doar câteva ore. La alte persoane, schimbările sunt mai uşoare şi treptate, durând până la 20 de ani să se manifeste. Durata medie de supravieţuire după aplicarea diagnosticului de Alzheimer este de trei la nouă ani.

Cum boala Alzheimer afectează viaţa de zi cu zi

Deoarece Alzheimer afectează puterea de concentrare, pacienţii pot pierde capacitatea a duce la capăt sarcini simple, cum ar fi gătitul sau plata facturilor. Pe măsură ce boala avansează, persoana în cauză ajunge să nu mai recunoască cunoscuţii şi locurile familiare. Se poate rătăci uşor sau folosi ustensilele în mod greşit, cum ar fi să se pieptene cu o furculiţă. Incontinenţa, problemele de echilibru şi pierderea limbajului sunt frecvente în stadiile avansate.

Canada/Alzheimer: Francofoni străini în propria ţară.

Boala Alzheimer şi şofatul

Coordonarea slabă, pierderea memoriei şi confuzia reprezintă o combinaţie fatală când te afli la volan, astfel că cel mai bine este să nu lăsaţi pacientul la volan.

Boala Alzheimer şi exerciţiul fizic

Exerciţiul poate ajuta persoana cu boala Alzheimer să-şi menţină o anumită forţă musculară şi coordonare. De asemenea, ameliorează dispoziţia şi reduce starea de Glossary Link anxietate. Consultă medicul în legătură cu tipul potrivit de exerciţii. Activităţile repetitive, cum este mersul pe jos, plivirea ierbii sau până şi împăturitul hainelor, pot fi cele mai eficiente modalităţi de calmare.

Medicaţiile pentru boala Alzheimer

Nu există un leac pentru boala Alzheimer şi nicio cale de a încetini lezarea nervilor din creier. Însă există o varietate de medicamente care par să ajute la menţinerea unei funcţii mentale şi la încetinire progresului bolii. Dacă aceste tratamente se administrează în timpul stadiilor timpurii ale bolii Alzheimer, persoana în cauză ar putea rămâne independentă şi duce la capăt sarcini zilnice pentru o perioadă mai lungă de timp.

Rolul îngrijitorului

Ca şi îngrijitor al unei persoane cu boala Alzheimer, vei avea multe responsabilităţi, de la gătit la plata finanţelor. Chiar dacă vă veţi vei ocupa de pregătirea mesei şi de bani, este bine să încurajezaţi şi pacientul să facă singur anumite activităţi. V-ar fi de ajutor să puneţi etichete pe sertare cu conţinutul lor şi să lipiţi notiţe cu sarcinile sale zilnice pentru a-şi aduce aminte.

În stadiile timpurii ale bolii Alzheimer, deseori pacienţii înţeleg ce se întâmplă şi se pot ruşina sau deveni anxioşi. Fii atent la semne de Glossary Link depresie deoarece deseori aceasta poate fi controlată cu medicamente. În stadiile mai avansate, persoana în cauză poate deveni paranoică sau violentă. Ţine minte că boala este responsabilă pentru această schimbare. Anunţă medicul imediat de comportamentul violent.

Sindromul de apus

Unele persoane cu Alzheimer devin abătute când soarele apune. Această agitaţie tinde să dureze seara şi uneori toată noaptea. Cauza nu este cunoscută, însă există câteva strategii pentru a reduce această tensiune. Ţineţi casa luminată şi trageţi draperiile înainte ca soarele să apună. Încercaţi să-i distrageţi atenţia cu o activitate preferată. Şi reduceţi cofeina de după mic dejun.

Când cel drag ţie nu vă mai recunoaşte  

Multe persoane cu Alzheimer întâmpină probleme în amintirea numelor, chiar şi a membrilor familiei. O soluţie temporară ar fi să puneţi poze cu prieteni şi rude cu numele acestora ataşate. În cele din urmă, pacientul nu va mai putea recunoaşte feţele şi se va comporta cu persoanele dragi ca şi cu nişte străini. Acesta este un moment nefericit pentru membrii familiei, în special pentru membrul familiei care îl îngrijeşte.

Semne de avertizare de stres al îngrijitorului

Îngrijirea unei persoane cu Alzheimer poate deveni obositor fizic şi mental. Semnele de stres ale îngrijitorului sunt:

  • supărare, tristeţe şi schimbări de dispoziţie
  • dureri de cap şi de spate
  • dificulatate de concentrare
  • probleme cu somnul

Pentru a evita starea de epuizare, încercaţi ca în fiecare zi să faceţi pentru câteva minute ceva ce vă place. Ţineţi legătura cu prietenii şi când aveţi ocazia ocupaţi-vă şi de hobby-urile voastre. Găsiţi un prieten sau o rudă care să fie omul dvs. de sprijin. De asemenea, vă puteţi înscrie online într-o comunitate sau într-un Asociaţie a bolii Alzheimer.

Îngrijire la domiciliu

Mulţi pacienţi exprimă dorinţa de a rămâne în casele lor pe cât de mult posibil. Din nefericire, pe măsură ce boala avansează aceştia întâmpină dificultăţi în a se îmbrăca singuri sau a folosi baia.  

Facilităţi de îngrijire

Persoanele cu boala Alzheimer avansată îşi pierd capacitatea de a merge, vorbi sau răspunde celorlalţi. În cele din urmă, boala împiedică funcţiile vitale, cum este capacitatea de a înghiţi. Pacienţii aflaţi în acest stadiu pot beneficia de îngrijire în cadrul unei facilităţi, care asigură confort şi alinarea durerii.

Cum ajutăm copiii să înţeleagă boala

Copiii pot fi confuzi, temători sau chiar revoltaţi când un membru al familiei este afectat de boala Alzheimer. Încercaţi să le comunicaţi că aceste sentimente sunt normale şi să le răspundeţi deschis întrebărilor despre boală.  

Sa nu uitam de boala Alzheimer!

Reducerea riscului de a avea boala Alzheimer

Dacă aveţi grijă de o rudă cu boala Alzheimer, vă puteţi întreba dacă există cumva posibilitatea de a reduce riscul propriu de a face boala Alzheimer. Cercetări legate de această boală se află în desfăşurare, însă dieta şi exerciţiul fizic par să fie soluţia. Studiile indică un risc mai scăzut în rândul oamenilor care urmează o dietă mediteraneană bogată în legume, peşte şi alune. De asemenea, cercetările sugerează că cei care sunt cei mai activ fizic sunt cel mai puţin expuşi să dezvolte Alzheimer.

Media

1 comentariu

  • craciun constantin
    craciun constantin Miercuri, 13 August 2014 13:46 Link

    faza avansata de Alzheimer, cum se amelioreaza unele comportamente mai agresive de limbaj si somn.

Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top