Ce este epilepsia?


Epilepsia este o dereglare a sistemului electric al creierului. Impusurile electrice anormale cauzează schimbări scurte ale mişcării, comportamentului, senzaţiei sau stării de conştiinţă. Aceste întreruperi, numite Glossary Link convulsii, pot dura de la câteva secunde la câteva minute. Persoanele care au avut două sau mai multe convulsii sunt considerate că au Glossary Link epilepsie.

Simptomele epilepsiei

Se ştie că epilepsia cauzează convulsii. Însă convulsiile pot declanşa o gamă variată de simptome, astfel că acestea sunt împărţite în mai multe tipuri, în funcţie de cum este afectat creierul. Fiecare tip are un set distinct de simptome.

Petit mal epileptic

În cazul absenţelor epileptice, persoana se opreşte din ceea ce face şi se uită în gol pentru câteva secunde, apoi continuă de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic. Acest tip de convulsii este mai întâlnită la copii şi de obicei începe între vârsta de 4 şi12 ani. Unii copii experimentează până la 100 de absenţe epileptice pe zi.

Convulsii tonico-clonice generalizate

Convulsiile  tonico-clonice generalizate (în trecut erau cunoscute sub numele de Glossary Link criză grand mal) sunt cele mai uşor de recunoscut. De obicei, încep cu o rigiditate la nivelul braţelor şi picioarelor, urmată de smucituri. Convulsiile durează până la 3 minute, după care persoana respectivă poate deveni obosită şi confuză. Acest tip de convulsii implică o activitate electrică anormală care implică ambele părţi ale creierului.

Convulsii parţiale

În cazul convulsiilor parţiale, este afectată doar o parte a creierului. Convulsiile parţiale simple pot cauza mişcări bruşte (smucituri) sau halucinaţii, însă deseori persoana este conştientă de ceea ce se întâmplă. În timpul convulsiilor parţiale complexe, persoanele se pot rătăci, murmura, muşca buzele sau fi stângaci cu hainele lor. Par conştienţi celor care care îi observă, însă de fapt nu sunt conştienţi de ceea ce fac.

Cauzele epilepsiei

Epilepsia poate rezulta din orice care întrerupe circuitarea naturală a creierului, cum ar fi:

  • accidentarea gravă a creierului
  • infecţie sau boală cerebrală
  • comoţie cerebrală
  • deprivarea de oxigen

La aproape două treimi din persoanele cu epilepsie, nu este identificată o cauză clară.

Tratamentul apneei de somn poate reduce frecvența crizelor în caz de epilepsie refractară.

Epilepsia la copii

Copiii diagnosticaţi cu epilepsie se pot vindeca de această afecţiune în câtţiva ani. Între timp, mulţi copii pot preveni convulsiile prin administrarea regulată de medicamente. Dacă acestea nu reuşesc să ţină sub control convulsiile, trebuie luate în considerare alte precauţii. O persoană specializată poate ajuta copilul cu epilepsie să participe în siguranţă la majoritatea activităţilor.

Diagnostic: EEG (electroencefalogramă)

Pentru a diagnostica epilepsia, medicul va analiza înainte tipul de convulsii pe care îl are pacientul respectiv, împreună cu istoricul medical şi examinarea fizică. O electroencefalogramă poate confirma diagnosticul şi oferi mai multe informaţii despre convulsii. Această procedură inofensivă înregistrează activitatea electrică a creierului sub formă de linii curbe. Tiparul se schimbă în timpul unei convulsii şi poate dezvălui care parte a creierului este predispusă la convulsii. Rezultatele pot ajuta medicul în legătură cu ce tip de tratament ar fi potrivit.

Diagnostic: scanarea creierului

Imagini detaliate ale creierului de la CT (tomografie computerizată) sau RMN (imagistică prin rezonanţă magnetică) pot ajuta medicul să elimine tumorile sau cheagurile de sânge ca şi cauze posibile ale convulsiilor. Această informaţie este esenţială în planificarea unei intervenţii chirugicale pentru tratarea epilepsiei.

Aciditatea crescută a țesutului cerebral calmează crizele de epilepsie.

Complicaţiile epilepsiei

Majoritatea persoanelor cu epilepsie au o viaţă normală şi rareori suferă accidente în urma convulsiilor. Pacienţii care au tendinţa de a se prăbuşi în timpul convulsiilor au nevoie de o cască specială pentru a-şi proteja capul. Unele tipuri de convulsii pot creşte riscul de moarte subită inexplicabilă în epilepsie (SUDEP), însă sunt cazuri foarte rare. Cea mai bună cale de a evita complicaţiile este de a găsi un tratament care controlează convulsiile şi de a-l urma.

Precauţii de siguranţă în caz de epilepsie  

Deoarece convulsiile deseori apar fără avertizare, anumite activităţi devin periculoase pentru persoanele cu epilepsie, cum ar fi pierderea conştiintei în timp ce înoţi sau faci baie. Acelaşi lucru este valabil şi pentru multe sporturi extreme, cum este căţăratul pe munte.

Tratament: medicaţie

Medicamentele împotriva convulsiilor sunt cel mai utilizat tratament pentru epilepsie. Dacă medicaţia nu îşi face efectul la început, medicul poate ajusta doza sau înlocui medicamentul. Două treimi din persoanele cu epilepsie scapă de convulsii dacă îşi iau în mod regulat medicamentele.

Începerea și întreruperea medicației în epilepsie.

Tratament: dieta ketogenică

Când este urmată corespunzător, dieta ketogenică poate elimina sau aproape elimina convulsiile la o treime din copiii cu epilepsie care au încercat-o. Dieta este foarte bogată în grăsimi şi săracă în carbohidraţi, o combinaţie care face ca organismul să ardă grăsimi în loc de zahăr. Aceasta produce schimbări în creier, care reduc sau elimină convulsiile. Este o dietă foarte strictă care este creată de un nutriţionist şi monitorizată de o echipă medicală. Acest tratament se recomandă când medicaţiile nu îşi fac efectul sau cauzează efecte secundare insuportabile.

Tratament: SNV (stimularea nervului vag)

SNV sau stimularea nervului vag este un tratament care uneori este numit “pacemaker pentru creier”. Foloseşte un dispozitiv mic implantat pe cale chirugicală pentru a trimite pulsuri electrice la creier. Pulsul călătoreşte prin nervul vag, un nerv mare de la nivelul gâtului. SNV este o opţiune pentru persoanele care nu se împacă cu medicamentele.

Tratament: intervenţie chirurgicală  

Pentru persoanele care au convulsii parţiale, uneori intervenţia chirugicală poate fi o cale de vindecare. În primul rând, o echipă medicală trebuie să determine dacă convulsiile încep dintr-o singură zonă a creierului. Dacă acesta este cazul, îndepărtarea acestei zone poate opri convulsiile sau le poate ameliora pentru ca apoi să fie controlate prin medicaţie. Intervenţia medicală poate fi efectuată şi pentru a trata o afecţiune medicală care cauzează convulsii, cum ar fi o tumoare pe creier.

Primul ajutor în caz de convulsii

Dacă eşti în apropierea unei persoane care face o criză de epilepsie, urmează aceşti paşi:

  • cronometează cât ţine o convulsie
  • îndepărtează din imediata apropiere obiecte contondente sau dure.
  • Eliberează zona gătului persoanei în cauză de orice l-ar putea împiedica să respire.
  • Întoarce persoana pe o parte.
  • Pune-i ceva moale sub cap.
  • Nu pune nimic în gura persoanei respective.

Sună la 112 dacă convulsia durează mai mult de 5 minute, revine sau persoana este însărcinată, rănită sau are diabet.

Tratament pentru status epilepticus

Convulsiile prelungite sau recurente pot fi o afecţiune numită status epilepticus. Aceasta poate avea complicaţii serioase şi necesită tratament urgent. Pentru a ajuta la scurtarea duratei epilepsiilor, spitalele administrează intravenos o serie de medicamente şi oxigen suplimentar.

Epilepsia şi sarcina

În majoritatea cazurilor, este sigur pentru femeile cu epilepsie să rămână însărcinate şi să întemeieze o familie. Mai mult de 90% din copiii născuţi de femeile cu epilepsie sunt sănătoşi. Totuşi, înainte de a încerca să rămâneţi însărcinate, cel mai bine este să consultaţi medicul. S-ar putea să fie nevoie să ajustaţi medicaţia împotriva convulsiilor. Unele medicamente par mai puţin riscante în timpul sarcinii decât altele.

Câini care simt când are loc o convulsie

Unii câini par să simtă când o persoană urmează să aibă un episod de convulsii, fiind un sistem de avertizare timpurie. Însă, sunt necesare în continuare cercetări înainte ca această modalitate să poată fi larg utilizată. Între timp, mulţi câini pot fi dresaţi pentru a se comporta într-un anumit mod în timpul unei convulsii. De exemplu, câinele poate sta lângă persoana respectivă pentru a preveni vreo accidentare. În cazul unui copil, câinele poate fi dresat să avertizeze părinţii când acesta are o convulsie.

Cercetări despre epilepsie

Cercetările continuă pentru a găsi terapii noi pentru epilepsie. Primul scop este de a creşte numărul de persoane care îşi pot controla convulsiile. Al doilea este de a reduce efectele secundare ale tratamentului. Unii cercetători studiază şi anumite dispozitive de implantat care să alarmeze părinţii când copilul urmează să aibă un episode de convulsie.

Cum să trăieşti cu epilepsia

Persoanele cu epilepsie se pot bucura pe deplin de viaţa lor. Majoritatea pot scăpa de convulsii prin administrarea regulată de medicaţie. Nu uitaţi că există multe resurse de a face faţă convulsiilor necontrolabile. Un specialist poate ajuta la crearea unor strategii pentru reducerea impactului asupra vieţii tale.

Media

Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top