Anosmia reprezintă pierderea totală a mirosului ce poate fi periferică
prin degenerarea structurilor care recepționează mirosul, sau centrală,
prin leziuni ale scoarței cerebrale.
Sub forma trecătoare, anosmia este frecventă în inflamațiile mucoasei
nazale sau ca urmare a unei aplicări locale de cocaină sau adrenalină.
Anosmia poate fi consecința unor leziuni periferice a mucoasei nazale: tumoră a porțiunii inferioare a lobului frontal a creierului sau secționarea fibrelor nervului care transmite mirosul la creier (nervul olfactiv) după un traumatism cranian.
Pierderea sensibilității olfactive (a simțului mirosului) este precedată de diminuarea senzațiilor gustative (diminuarea simțului gustului). Anosmia în raport cu mecanismulsău de producere poate fi uni- sau bilaterală. Relativ frecventă este imposibilitatea de a percepe numai anumite mirosuri. Astfel, unele persoane nu percep mirosulde acid cianhidric, alcool metilic, benzol.
Acest articol a fost citit de 451 ori.
|