Alergiile afectează viețile a milioane de oameni din toată lumea. Florile proaspete de primăvară, câinele sau pisica prietenului, chiar și prezența prafului le provoacă unora mâncărimi sau strănut. Dar ce se întâmplă cu banalul unt de arahide, cu paharul de lapte sau cu peștele? Alergiile la alimente pot fi amenințătoare de viață. Cunoștințele despre alergiile la alimente pot salva o viață.
Ce este alergia alimentară? Alergia alimentară este o reacție a sistemului imun al organismului la o componentă a alimentelor, cel mai frecvent la o proteină. Poate fi o afecțiune severă și ea trebuie identificată de un alergolog. O alergie alimentară adevărată, așa numita hipersensibilitate alimentară se poate manifesta în numeroase forme.
Care alimente determină alergii? Cele mai frecvente cauze de alergii alimentare sunt: laptele, oul, alunele, nucile, soia, grâul, peștele și fructele de mare. Acestea cauzează 90% din reacțiile alergice la alimente. De asemenea, multe alte alimente provoacă reacții alergice la unii oameni.
Care sunt simptomele alergiei alimentare? Simptomele alergiei alimentare diferă mult între diferiți indivizi. Ele pot fi diferite și la același om la expuneri repetate la același alergen. Reacțiile alergice pot varia în ceea ce privește severitatea, timpul de apariție și pot apărea după ce alimentul a fost deja consumat. Simptomele cele mai frecvente include iritația pielii, eczeme, urticarie și simptome gastrointestinale cum sunt greața, diareea și voma. Strănutul, rinoreea și respirația scurtă și rapidă pot apărea în caz de alergie. La unii indivizi pot apărea reacții mult mai severe și anume anafilaxia.
Ce este anafilaxia? Anafilaxia este rară dar potențial fatală în condițiile în care diferite părți ale organismului suferă reacții alergice. Acestea pot include: mâncărimi, urticarie, edem glotic (umflarea gâtului), respirație dificilă, scăderea tensiunii arteriale și stare de inconștiență. Simptmele apar de obicei rapid, uneori în câteva minute de la expunerea la alergen și poate amenința viața. Dacă apare anafilaxia sunt necesare îngrijiri medicale imediate. Tratamentul standard de urgență este înjecția cu adrenalină pentru deschiderea căilor respiratorii.
Am oare alergie alimentară? Majoritatea oamenilor care au o sensibilitate la vreun aliment au de fapt intoleranță alimentară. Puțini sunt cei care au alergie alimentară adevărată care implică sistemul imun. Conform datelor Institului American de Sănătate, 5 milioane de americani (5-8% dintre copii și 1-2% dintre adulți) au alergie alimentară adevărată.
Cum se numesc celelalte reacții sau sensibilități la alimente? Celelalte reacții sau sensibilități la alimente se numesc intoleranță alimentară și idiosincrazie alimentară. În general intoleranța alimentară și idiosincrazia alimentară sunt localizate, sunt temporare și sunt foarte rar amenințătoare de viață, spre deosebire de alergia alimentară care poate duce chiar la deces. Intoleranța alimentară este o reacție adversă la componente ale alimentelor sau la aditivi și implică digestia sau metabolismul (respingerea alimentelor respective de către organism) dar nu implică sistemul imun. De exemplu intoleranța la lactoză este un exemlu de intoleranță alimentară. Ea apare atunci când persoana respectivă nu are enzima necesară metabolizării lactozei (glucidul din lapte). Dacă o persoană cu intoleranță la lactoză consumă lapte sau produse lactate pot apare balonarea, discomforul abdominal, producție excesivă de gaze. Idiosincrazia alimentară este un răspuns anormal la alimente. Reacția care apare poate fi similară sau diferită de o alergie alimentară. Reacțiile idiosincrazice la alimente nu implică sistemul imun. Sesibilitatea la sulfiți sau astmul indus de sulfiți reprezintă un exemplu de idiosincrazie la alimente care afectează un număr redus de oameni. Astmul indus de sulfiți poate fi amenințător de viață. Mai există și alte reacții la alimente care nu sunt considerate alergii, de exemplu arsurile după consumul de cili sau de alte alimente picante sunt considerate reacție chimică alimentară și nu reacție alergică.
Ce să fac dacă am o reacție adversă la un anumit aliment? Cel mai indicat este să vă prezentați la un alergolog pentru stabilirea unui diagnostic. Dieta pacienților care prezintă alergii alimentare este cel mai bine stabilită de un alergolog și un dietetician, astfel încât să nu fie sacrificată plăcerea de a mânca. De asemenea poate fi administrat și un tratament medicamentos antialergic.
Sunt alergic la aditivii alimentari? Probabil că nu. Există idei greșite despre alergia la aditivi alimentari și la conservanți. Deși unele alimente le pot provoca unora urticarie sau să declanșeze o criză de astm, aceste reacții nu sunt similare cu cele apărute în cadrul unei alergii alimentare. Mulți aditivi inclusiv aspartamul, glutamatul monosodic etc. au fost studiați îndeaproape. Cercetările științifice demonstrează faptul că acestea nu determină reacții alergice.
Ce este important de știut? Pentru că alergia alimentară poate fi amenințătoare de viață, trebuie evitate alimentele la care știm că suntem alergici. FDA recomandă ca pe etichetele produselor să apară scrisă compoziția lor. Fiți atenți la aceste componente pentru a evita produsele la care sunteți alergici. Multe alimente pot determina reacții alergice. Nu toate reacțiile la alimente sunt alergii alimentare ci doar sensibiliate la alimente. Sensibilitatea la alimente poate fi: alergie alimentară, intoleranță alimentară sau idiosincrazie alimentară. Cele 8 cauze cele mai frecvete ale alergiilor alimentare sunt: laptele, oul, alunele, nucile, soia, grâul, peștele și fructele de mare. În caz de apariție a unei reacții alergice chemați urgent salvarea! Acest articol a fost citit de 2722 ori.
Alergiile afectea
