 Sunt mai bine de 10.000 de ani de când oamenii consumă băuturi alcoolice și tot de atunci se discută despre beneficiile și despre afecțiunile pe care acesta le produce. Este corect să spunem că alcoolul este un tonic general dar și otravă. Diferența constă în doza administrată. Consumul moderat de alcool pare să fie benefic
pentru inimă și pentru aparatul circulator și probabil protejează împotriva diabetului zaharat tip II și a litiazei biliare. Consumul excesiv de alcool este cauza majoră a deceselor prevenibile din lume. Astfel, în Statele Unite alcoolul este implicat în jumătate din accidentele rutiere fatale. Consumul de alcool în cantități crescute afectează ficatul și inima, afectează fătul în caz de sarcină, crește șansa dezvoltării cancerului de sân dar și a altor forme de cancer, cotribuie la apariția depresiei, a violenței și interferă cu relațiile dintre oameni.
Cele două fețe ale alcoolului nu ar trebui să ne surprindă. Ingredientul activ al băuturilor alcoolice, o moleculă simplă numită etanol, afectează organismul în multe feluri. Infuențează în mod direct stomacul, creierul inima vezica biliară și ficatul. Afectează nivelul de lipide (colesterol și trigliceride) și de insulină din sânge dar și procesele inflamatorii și coagularea. Afectează starea de spirit, dispoziția, concentrarea și coordonarea.
Ce înseamnă “moderat”? Ce înseamnă “un pahar”?
În unele studii consumul “moderat” de alcool se referă la mai puțin de un pahar pe zi, în timp ce altele se referă la 3-4 pahare pe zi. Ce înseamnă “un pahar” este destul de neclar și nu există o definiție universală acceptată a acestui termen. În SUA “un pahar” este considerat 350ml de bere, 150ml de vin, sau 45 ml de gin sau whiskey. Fiecare conține 12-14 grame de alcool. Definiția consumului moderat de alcool este dată în funcție de cantitatea de alcool care nu este dăunătoare pentru organism. Se consideră această cantitate ca fiind de 1-2 pahare pe zi pentru bărbați și nu mai mult de un pahar pe zi pentru femei. Aceasta este o definiție acceptată în SUA.
Posibile beneficii ale alcoolului
Mai mult de 100 de studii au urmărit interacțiunea dintre consumul moderat de alcool și riscul de infrct miocardic acut, atac vascular cerebral ischemic (prin trombi), boli vasculare periferice, moarte subită cardiacă și deces datorat altor boli ale aparatului cardiovascular. S-a demonstrat scăderea cu 25-40 % a riscului. Această conexiune a fost demonstrată atât la bărbați cât și la femei. Se aplică la oameni care nu au o afecțiune cardiacă prealabilă. De asemenea se aplică și la pacienții care au risc crescut de infrct miocardic acut sau de atac vascular cerebral ischemic (prin trombi)- pacienți cu diabet zaharat tip II, hipertensivi, cei cu angină pectorală, infarct miocardic în antecedente sau alte boli cardiovasculare.
Acest efect protector al alcoolului în cantități moderate este demontrat științific. Consumul de alcool în cantități moderate crește nivelul de HDL cholesterol (colesterol “bun”) iar această creștere se asociază cu protecție cardiovasculară. De asemenea consumul de alcool în cantități moderate are efect benefic în coagulare influențând activatorul tisular al plasminogenului, fibrinogenul, factorul VII al coagulării și factorul von Willebrand ceea ce va duce la prevenirea formării de trombi mici care pot bloca arterele determinând apariția infarctului (miocardic, cerebral, etc).
Efectele benefice nu se limitează la inimă. Este puțin probabil să apară litiază biliară sau diabet zaharat de tip II la consumatorii de alcool în cantități moderate. Un pahar înainte de masă îmbunătățește digestia sau oferă un moment de relaxare la sfârșitul unei zile stresante. Efectul fizic și psihic contribuie la sănătate și la starea de bine.
Partea întunecată a alcoolului
Dacă toți băutorii s-ar limita la un singur pahar pe zi, probabil că nu am mai avea nevoie de atât de mulți cardiologi, gastroenterologi sau psihiatrii. Dar nu toată lumea se oprește după un pahar. Consumul de alcool nu îi afecteză din păcate doar pe cei care consumă ci le afectează și familiile, relațiile sociale, prietenii. Conform Institutului Abuzului de Alcool și Alcolismului din Statele Unite 14 milioane de americani întrunesc criteriile de a fi considerați alcoolici, alcoolul joacă un rol important în 1 din 4 cazuri de crime violente, mai mult de 16.000 de oameni mor anual în accidente rutiere datorate alcoolului, abuzul de alcool costă mai mult de 180 milioane de dolari anual.
Consumul excesiv de alcool determină un proces inflamator al ficatului (hepatita alcoolică) și poate duce la ciroză, afecțiune care este fatală. De asemenea poate determina creșterea presiunii arteriale, afectarea mușchiului miocardic (cardiomiopatie). Alcoolul în cantități crescute este factor etiologic în numeroase forme de cancer: al gurii, gătului, esofagului, colonului și în cancerul de sân. Chiar și consumul moderat de alcool are riscurile sale. Alcoolul poate provoca insomnie. Abilitatea sa de a întuneca judecata este legendară. Alcoolul interacționează cu numeroase medicamente cum ar fi acetaminophen (Paracetamol), anticonvulsivante, antidepresive, antialgice și sedative. Determină dependență mai ales ăn cazurile care au antecedente în familie de consumatori cronici de alcool.
Alcoolul crește riscul apariției cancerului de sân. Consumul a mai mult de două pahare pe zi de alcool de către femei poate duce la creșterea riscului de cancer de sân cu 20-25%. Acest lucru nu înseamnă că 20-25% dintre femeile care consumă 2 pahare pe zi vor face cancer de sân ci se raportează la procentul actual al acestei afecțiuni. De exemplu în SUA 12 femei din 100 au această afecțiune iar acest procent va crește la 14-15 din 100. Consumul zilnic a 600 micrograme de acid folic scade acest risc.
Rolul genelor în acest proces
Sudii asupra gemenilor, failiilor și a copiilor adoptați au demonstrate că genele au categoric un rol în determinarea preferințelor individuale pentru consumul de alcool. Alcoolismul nu urmează regulile simple de transmitere descrise de Gregor Mendel. El este determinat prin interacțiunea mai multor gene între ele și cu factorii de mediu. Există doveși prin care genele infulențează sistemul cardiovascular. Există o enzimă alcool dehidrogenaza 3 (ADH3) care are două forme. Una metabolizează alcoolul repede cealaltă mai încet. Consumatorii de alcool în cantități moderate care au 2 gene ale enzimei care acționează lent au risc mai scăzut de a face o boală cardiovasculară decât cei care 2 gene ale formei cu acțiune rapidă. Cei cu o genă pentru enzima cu acțiune rapidă și una pentru enzima cu acțiune lentă au un risc intermediar. Este posibil ca enzima cu acțiune rapidă să metabolizeze alcoolul înainte ca acesta să își manifeste efectele benefice asupra coagulării și de creștere a HDL colesterolului.
Interesant este faptul că prezența sau lipsa acestei gene nu are nici o influență asupra riscului cardiovascular la pacienții care nu consumă alcool. Aceasta este o dovadă indirectă destul de puternică a faptului că alcoolul consumat în cantități moderate reduce riscul de afecțiuni cardiovasculare. Sfaturi practice
Datorită efectului complex al alcoolului asupra organismului, consumul acestuia trebuie făcut cu moderație și trebuie să se aibă în vedere raportul dintre beneficii și riscuri. Se ține seama și de antecedentele familiale ale fiecărui individ. De exemplu la un individ slab, cu o viață activă, care nu fumează, mănâncă sănătos și nu are antecedente în familie de boală cardiovasculară, consumul moderat de alcool nu va scădea foarte mult riscul de afectare cardiovasculară.
Dacă nu consumați alcool nu e cazul să începeți de azi. Efecte benefice aspra aparatului cardiovascular și nu numai puteți obține prin exerciții fizice și o dietă sănătoasă.
La un bărbat fără istoric de alcoolism în familie care are risc moderat sau crescut de boală cardiovasculară, un pahar zilnic de alcool poate reduce acest risc.
La o femeie fără istoric de alcoolism în familie care are risc moderat sau crescut de boală cardiovasculară, beneficial posibil al unui pahar de alcool pe zi poate fi contrabalansat de creșterea riscului de cancer de sân.
Dacă consumați alcool sau vă plănuiți să începeți acest lucru, faceți-o moderat- nu mai mult de 2 pahare pe zi la bărbați și nu mai mult de un pahar pe zi la femei. Și asigurați-vă un consum de acid folic de cel puțin 600 de micrograme pe zi!
Bibliografie
1. 10th Annual Report to the U.S. Congress on Alcohol and Health. National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism. Washington, DC, 2000.
2. Dufour MC. What is moderate drinking? Defining "drinks" and drinking levels. Alcohol Res Health 1999; 23:5-14.
3. Dietary Guidelines for Americans. U.S. Department of Agriculture, U.S. Department of Health and Human Services. Accessed on 12 March 2003.
4. Goldberg IJ, Mosca L, Piano MR, Fisher EA. AHA Science Advisory: Wine and your heart: a science advisory for healthcare professionals from the Nutrition Committee, Council on Epidemiology and Prevention, and Council on Cardiovascular Nursing of the American Heart Association. Circulation 2001; 103:472-5.
5. Ajani UA, Hennekens CH, Spelsberg A, Manson JE. Alcohol consumption and risk of type 2 diabetes mellitus among US male physicians. Arch Intern Med 2000; 160:1025-30.
6. Camargo CA, Jr., Stampfer MJ, Glynn RJ, et al. Prospective study of moderate alcohol consumption and risk of peripheral arterial disease in US male physicians. Circulation 1997; 95:577-80
7. Camargo CA, Jr., Stampfer MJ, Glynn RJ, et al. Moderate alcohol consumption and risk for angina pectoris or myocardial infarction in U.S. male physicians. Ann Intern Med 1997; 126:372-5.
8. Malinski MK, Sesso HD, Lopez-Jimenez F, Buring JE, Gaziano JM. Alcohol consumption and cardiovascular disease mortality in hypertensive men. Arch Intern Med 2004; 164:623-8.
9. Rimm EB, Williams P, Fosher K, Criqui M, Stampfer MJ. Moderate alcohol intake and lower risk of coronary heart disease: meta-analysis of effects on lipids and haemostatic factors. BMJ 1999; 319:1523-8.
10. Dufour MC. Risks and benefits of alcohol use over the life span. Alcohol Health and Research World 1996; 20:145-51.
11. Leitzmann MF, Giovannucci EL, Stampfer MJ, et al. Prospective study of alcohol consumption patterns in relation to symptomatic gallstone disease in men. Alcohol Clin Exp Res 1999; 23:835-41.
12. Conigrave KM, Hu BF, Camargo CA, Jr., Stampfer MJ, Willett WC, Rimm EB. A prospective study of drinking patterns in relation to risk of type 2 diabetes among men. Diabetes 2001; 50:2390-5.
13. Grodstein F, Colditz GA, Hunter DJ, Manson JE, Willett WC, Stampfer MJ. A prospective study of symptomatic gallstones in women: relation with oral contraceptives and other risk factors. Obstet Gynecol 1994; 84:207-14.
14. Chen WY, Colditz GA, Rosner B, et al. Use of postmenopausal hormones, alcohol, and risk for invasive breast cancer. Ann Intern Med 2002; 137:798-804.
15. Zhang S, Hunter DJ, Hankinson SE, et al. A prospective study of folate intake and the risk of breast cancer. JAMA 1999; 281:1632-1637.
16. Hines LM, Stampfer MJ, Ma J, et al. Genetic variation in alcohol dehydrogenase and the beneficial effect of moderate alcohol consumption on myocardial infarction. N Engl J Med 2001; 344:549-55.
17. Black S. 1819. ed. New York: Alex Wilkinson, Clinical and pathological reports.
18. St Leger AS, Cochrane AL, Moore F. Factors associated with cardiac mortality in developed countries with particular reference to the consumption of wine. Lancet 1979; 1:1017-20.
19. Rimm EB, Klatsky A, Grobbee D, Stampfer MJ. Review of moderate alcohol consumption and reduced risk of coronary heart disease: is the effect due to beer, wine, or spirits. BMJ 1996; 312:731-6.
20. Mukamal KJ, Conigrave KM, Mittleman MA, et al. Roles of drinking pattern and type of alcohol consumed in coronary heart disease in men. N Engl J Med 2003; 348:109-18.
21. Zhang SM, Willett WC, Selhub J, et al. Plasma folate, vitamin b(6), vitamin b(12), homocysteine, and risk of breast cancer. J Natl Cancer Inst 2003; 95:373-80.
22. Zhang S, Hunter DJ, Hankinson SE, et al. A prospective study of folate intake and the risk of breast cancer. JAMA 1999; 281:1632-7.
23. Klatsky AL, Armstrong MA, Friedman GD. Risk of cardiovascular mortality in alcohol drinkers, ex-drinkers and nondrinkers. Am J Cardiol 1990; 66:1237-42.
24. Fuchs CS, Stampfer MJ, Colditz GA, et al. Alcohol consumption and mortality among women. N Engl J Med 1995; 332:1245-50.
25. Stampfer MJ, Colditz GA, Willett WC, Speizer FE, Hennekens CH. A prospective study of moderate alcohol consumption and the risk of coronary disease and stroke in women. N Engl J Med1988; 319:267-273.
26. Camargo CA, Jr., Hennekens CH, Gaziano JM, Glynn RJ, Manson JE, Stampfer MJ. Prospective study of moderate alcohol consumption and mortality in US male physicians. Arch Intern Med 1997; 157:79-85.
27. Thun MJ, Peto R, Lopez AD, et al. Alcohol consumption and mortality among middle-aged and elderly U.S. adults. N Engl J Med 1997; 337:1705-14.
28. Renaud SC, Gueguen R, Schenker J, d'Houtaud A. Alcohol and mortality in middle-aged men from eastern France. Epidemiology 1998; 9:184-8.
Acest articol a fost citit de 3013 ori.
|
