Cercetătorii americani au dezvăluit că faraonul egiptean, soțul lui Nefertiti,
și tatăl lui Tutankamon, avea coapsele și sânii proeminenți. Combinația între
trăsăturile masculine și cele feminine care apar la statuile și basoreliefurile
ce îl reprezentau pe Akhenaton, soțul legendarei Nefertiti și tatăl lui
Tutankamon, dezvăluie faptul că faraonul egiptean putea fi hermafrodit.Akhenaton avea formele rotunde ale unei femei, deși organele sale de reproducere
erau ale unui bărbat. Este ceea ce asigură o echipă de cercetători americani,
care amintesc totuși că, deși Akhenaton nu a fost unul dintre cei mai virili faraoni
egipteni, el a avut totuși șase copii, notează ziarul El Mundo.
Irwin Braverman, cercetător la Universitatea Yale, a susținut această teză
îndrăzneață la conferința anuală privind moartea mai mult personaje istorice
găzduită de Școala de Medicină de la Universitatea din Maryland, după ce a analizat morfologia
portretelor faraonului egiptean. Deși hermafroditismul este compatibil cu
trăsăturile fizice și faciale care se observă în reprezentările lui Akhenaton,
Braverman și echipa sa recunosc că nu au nicio dovadă directă care să le
confirme teoria. Pentru aceasta, ei ar avea nevoie ca autoritățile egiptene să
le indice care este mormântul efeminatului faraon pentru a analiza rămășițele
de ADN păstrate în acesta.
Potrivit cercetătorilor, formele feminine ale lui Akhenaton se datorau unor
mutații genetice care au făcut ca organismul lui să producă mai mulți hormoni
feminini decât cei masculini. Pe de altă parte, se presupune că faraonul a
suferit de o boală care a dus la deformarea craniului și a făcut ca oasele
capului să-și încheie dezvoltarea completă la o vârstă fragedă. Faraonul avea
prin urmare ”un aspect androgin. Totuși, deși avea trăsături fizice feminine
accentuate, cu coapse ample și sâni proeminenți, era un bărbat foarte fertil și
a avut peste șase copii, între care și Tutankamon”, subliniază Braverman, care
a folosit mai multe lucrări artistice pentru a-și completa studiile asupra lui
Akhenaton.
Braverman, specialist în diagnosticarea bolilor studiind trăsăturile feței și
portretele persoanelor, ține cursuri la facultatea de Medicină din Yale în care
folosește lucrări de la Centrul pentru Artă Britanică și pentru a deprinde
aceste abilități studenților săi din primul an. La rândul său, egiptologul
Donald B. Redford, este de părere că Akhenaton ar fi putut suferi de sindromul
Marfan, /craniu alungit, prognatism marcat, umeri înguști, degete efilate,
bazin larg și abdomen proeminent/ - o tulburare genetică caracterizată prin
alungirea trăsăturilor feței și ale degetelor. ”Vizitând mai multe spitale care
tratează pacienți cu astfel de anomalii, ne-am consolidat această teorie, dar
este posibil ca acestea să fie foarte subiective”, a recunoscut profesorul de
studii mediterane clasice și vechi de la Universitatea Penn State.
Alți oameni de știință speculează că faraonul și descendenții lui ar fi putut
să sufere de sindromul Froehlich /afecțiune caracterizată prin obezitate de tip
feminină și lipsa dezvoltării sexuale/ și care face ca grăsimile corporale să
se acumuleze în zonele tipic feminine, precum coapsele și pieptul, în afară de
sterilitate. Însă, potrivit cercetătorului de la Yale acest tip de sindrom nu i
se potrivește lui Akenaton, care a avut totuși descendenți. S-a sugerat, de
asemenea, că faraonul ar fi suferit de sindromul Klinefelter, /tulburare
genetică ce afectează sexul masculin. In acest sindrom băieții au unul sau mai
mulți cromozomi x în plus față de normal/. Este, de asemenea, o boală ereditară
care provoacă ginecomastie sau creșterea sânilor.
Pe lângă soțul lui Nefertiti și posibilul tată a lui Tutankamon, Akhenaton este
cunoscut pentru inovarea structurii religioase în timpul domniei sale: a fost
cel care a introdus forma monoteistă - Atonismul, cultul zeului Amon-Ra - în
vechiul Egipt, unde a domnit la jumătatea anului 1.300 î. de H. /Rompres/ Acest articol a fost citit de 989 ori.