 Irisul este localizat pe partea anterioară a ochiului, în fața cristalinului și în spatele corneei. În opoziție cu cristalinul și corneea irisul este colorat și nu permite trecerea luminii. Culoarea irisului este determinată de pigmenții de pe suprafața posterioară a acestuia. Dacă cantitatea de pigment este redusă, culoarea ochiului este de un albastru deschis, gri-albăstrui, dacă cantitatea de pigment este mare irisul este maro. Dacă pigmentul nu este uniform se formează pistrui. De regulă culoarea irisului din cei doi ochi este identică, însă culoarea celor doi ochi poate diferi (heterocromie), chiar mai mult, irisul aceluiași ochi poate fi de mai multe culori, manifestându-se așa numitul iris bicolor.
Diametrul exterior al irisului sub formă de inel este constant. Marginea interioară, musculoasă a pupilei își modifică mărimea în funcție de mărimea pupilei: se adaptează în 0,2 secunde la condițiile de lumină. Deschizătura irisului se deschide sau se închide la fel ca fanta unui aparat fotografic.
Apariția afecțiunilor irisului
Afecțiunile irisului pot fi dobândite sau din naștere. Afecțiunile congenitale ale irisului sunt lipsa totală a acestuia (aniridie), lipsa pigmentului (albinism), poziția anormală a pupilei (pupilă ectopică), despicătura irisului (colobom). Afecțiunea congenitală de regulă este ereditară. Cea mai frecventă afecțiune dobândită este inflamația irisului (irită). Afecțiunea este mai frecventă la vârstă înaintată, după 60-70 de ani. Apare ca o complicație la o boală contagioasă sau leziune, eventual la pătrunderea unei soluții caustice în ochi. În multe cazuri inflamația ajunge la iris de la alte zone ale ochiului.
Ochiul inflamat este dureros, sensibil la lumină, lăcrimează și apar tulburări de vedere. În ochiul inflamat se formează secreții, irisul devine roșu, conturul este șters, culoarea se modifică. Pupila se poate îngusta, deforma. Fibrina separată din secrețiile rezultate în cursul inflamației lipește irisul de cristalin sau cornee, imobilizându-l. Infecția blochează și fluxul obișnuit al lichidului din cameră, presiunea ochiului crește, rezultă glaucom.
Ce are de făcut bolnavul
Afecțiunile de fond care pot afecta irisul se vor trata întotdeauna cu seriozitate până la vindecarea totală! Afecțiunea necesită internare!
Când ne adresăm medicului?
În cazul tulburărilor de vedere, durere de ochi, vedere încețoșată, lăcrimat, sensibilitate intensă la lumină, adresați-vă cât mai repede medicului. Neglijarea afecțiunilor oftalmologice poate cauza leziuni permanente, tulburări de vedere severe.
Acest articol a fost citit de 585 ori.
|
