Boala Alzheimer
Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demență. Modificările
structurale cerebrale ale bolnavilor de Alzheimer constau în pierderea
de neuroni în ariile responsabile de memorie, precum și în alte arii.
De asemenea, bolnavii de Alzheimer prezintă și concentrații scăzute de neuromediatori cu rol în transmiterea bidirecțională a mesajelor între celulele nervoase. Primul semn al bolii Alzheimer poate fi tulburarea de memorie ce se agravează constant. Pe măsură ce boala evoluează, ea vă va afecta limbajul, gândirea, înțelegerea lucrurilor, cititul și scrisul. Uneori, puteți deveni anxios sau agresiv.
Demența vasculară
Demența vasculară este cauzată fie de îngustarea sau obstruarea arterelor ce irigă creierul, fie de accidentele vasculare cerebrale determinate de întreruperea circulației sângelui în anumite regiuni ale creierului. Debutul simptomatologiei este adesea brutal, însă, uneori, boala progresează lent, fiind greu de diferențiat de boala Alzheimer. Demența vasculară este frecvent caracterizată de probleme de gândire, limbaj, mers, control micțional și probleme de vedere.
Boala Parkinson
Aproximativ 30-40% din bolnavii de Parkinson dezvoltă demență în fazele târzii de boală. în mod invers, multe persoane bolnave de Alzheimer dezvoltă simptome fizice asmănătoare cu cei bolnavi de Parkinson, de genul rigidității membrelor, tremorului de repaus, tulburărilor de vorbire și mersul înțepenit.
Demența cu corpi Lewy
Corpii Lewy sunt depozite proteice la nivelul neuronilor aflați în proces de deteriorare. Ei apar adesea în zonele deteriorate situate profund în creierul bolnavilor de Parkinson. Când sunt răspândiți în tot creierul, corpii Lewy determină semne și simptome asemănătoare cu cele din boala Alzheimer. Demența cu corpi Lewy vă poate afecta visele, viteza de gândire, memoria, limbajul, raționamentul și capacitatea de înțelegere. De asemenea, poate să determine apariția de halucinații și dezorientare în spațiu, ducând la tendința de a vă rătăci.
Boala Huntington
Boala Huntington este o tulburare cerebrală ereditară ce determină atrofie cerebrală în anumite regiuni ale creierului. Pe măsura evoluției bolii, puteți prezenta modificări de personalitate și o deteriorare intelectuală, a memoriei, limbajului și a capacității de judecată. Demența poate apărea în stadiile tardive ale bolii.
Boala Creutzfeldt-Jakob
Demența apărută la persoanele tinere sau de vârstă mijlocie poate fi cauzată de boala Creutzfeldt-Jakob. Această boală cerebrală rară și mortală se consideră a fi cauzată de prioni, agenți infecțioși ce pot proveni prin consumul de carne de vită infectată. Prionii pot transforma moleculele normale de proteine în unele mortale. Semnele și simptomele inițiale ale bolii pot consta în deteriorarea memoriei și modificări de comportament. Boala progresează rapid, cu deteriorare mintală și apariția de mișcări involuntare, slăbiciune la nivelul membrelor, orbire și uneori comă. Se crede că encefalopatia spongiformă bovină, cunoscută și sub denumirea de boala vacii nebune, este o boală prionică.
Demența frontotemporală
Demența frontotemporală este o afecțiune cerebrală neobișnuită, caracterizată prin tulburări de comportament, personalitate și, eventual, de memorie. Boala progresează continuu și în stadiile finale este caracterizată prin tulburări de limbaj, comportament eratic și demență. Boala Pick este o formă de demență frontotemporală.
Afecțiuni ce mimează demența
Anumite tulburări prezintă semne și simptome asemănătoare demenței, în special dacă apar la persoanele vârstnice. Cele 2 tulburări, adesea diagnosticate eronat ca demențe, sunt depresia și deliriumul.
Depresia determină dificultăți de evocare a amintirilor, de gândire și de concentrare. Uneori, depresia poate fi asociată demenței. în aceste cazuri, deteriorarea emoțională și intelectuală poate fi mai accentuată.
Deliriumul este o condiție acută de confuzie mintală temporară. Ea tinde să apară mai frecvent la adulții vârstnici ce prezintă afecțiuni pulmonare, cardiace, malnutriție, interacțiuni medicamentoase sau boli hormonale. O persoană ce prezintă brusc o stare de dezorientare, pierderea abilităților mintale, pierderea conștientei, are șanse mai mari să sufere de delirium decât de demență.