Pitiriazisul

Pitiriazisul este o afecţiune dermatologică, extrem de frecventă, ce se manifestă prin erupţii ale pielii sub forma de pete roşii, uşor pruriginoase, scuamoase. Cauzele pitiriazisului sunt diverse, manifestările bolii fiind diferite funcţie de factorii declanşatori. De cele mai multe ori, aceste afecţiuni se vindecă spontan, în 2-12 săptămâni, şi nu reprezintă o ameninţare gravă pentru sănătatea pacienţilor.

Introducere

Pitiriazisul constituie un grup de afecţiuni cutanate superficiale având cauze de natură diferită.  Aceste dermatite pot fi provocate cel mai adesea de către o infecţie a stratului cornos al pielii, o reacţie anormală a sistemului imunitar, iar uneori cauza apariţiei poate rămâne necunoscută.

În functie de etiologie, putem deosebi mai multe tipuri de Glossary Link pitiriazis:

- Pitiriazis rozat, o afecţiune dermatologică blândă, necontagioasă, fără o cauză cunoscută

- Pitiriazisul versicolor (tinea versicolor), o infecţie uşoară, superficială, provocată de o ciupercă (Malaessia furfur)

- Pitiriazisul alb al feţei, afecţiune cauzată de infecţia streptococică a epidermei

- Pitirazisul rubra pilaris , o dermatoză rară, de cauza necunoscută, al cărui tratament este de lungă durată.


Simptome

De regulă, simptomele de pitiriazis se manifestă progresiv, pornind de la câteva pete mai mari sau mai mici, care ulterior se dezvoltă şi ajung să acopere porţiuni întinse ale pielii.

Simptome comune tuturor tipurilor de pitiriazis:
- Pete, izolate sau unite în leziuni intinse, de culoare roşie, galben sau brună
- Glossary Link Prurit (senzaţie de mâncărime)
- Descuamarea stratului superficial al pielii (scuame cu aspect de tărâţe).

Unele persoane pot observa o serie de semne şi simptome iniţiale care se manifestă cu câteva zile înainte de apariţia erupţiei: febră uşoară, stare de indispoziţie, lipsa poftei de mâncare, dureri de cap sau dureri articulare. Aceste manifestari dispar după apariţia petelor caracteristice.

Pitiriazisul rozat este caracterizat prin pete ovale, de culoare ruginie, situate în special pe trunchi, gât şi braţe. Erupţia poate fi precedată de o pată premonitorie, ovală, solzoasă, care se dezvoltă ulterior, numită leziune heraldică (primară).  La persoanele cu pielea albă, petele sunt, de obicei, de culoare roz-roșiatică, dar la pacienţii cu ten mai închis se pot observa pete de culoare maro sau brun. Erupţiile pot forma un modele simetrice (“pom de Crăciun”- pe partea superioară  a spatelui sau în forma de “V” pe piept).  Ele nu sunt dureroase, dar poate fi însoțite de mâncărime (prurit).  Senzaţia de mâncărime poate varia, de la un prurit uşor până la unul sever, deseori agravat de transpiraţie sau pe purtatea unor haine strânse pe corp.  Datorită acestor senzaţii de mâncărime, prin scărpinare, leziunile formate se pot mări şi pot atinge diametre de 4 - 5 mm. Exfolierea lor se produce din centrul leziunii, extinzându-se spre periferie, provocând apariţia unor scuame fine.

Pitiriazisul versicolor se manifesta prin pete catifelate, de mărimi diferite (de la forme punctiforme până la dimensiunea unui bob de linte), izolate sau unite în plăci de mărimi variabile, de culoare galben închis până la brun. Erupţiile se localizează cel mai frecvent pe torace, Glossary Link abdomen şi brate, fiind caracterizate de prurit, care prin scărpinat duce la apariţia unor scuame (cruste) foarte fine. La adolescenţi boala este nepruriginoasă. Pitiriazisul versicolor se poate manifesta clinic sub formă punctiformă, în plăci sau cu leziuni extinse. S-a constat că transpiraţia favorizează dezvoltarea acestei infecţiei dermatologice. De asemenea, erupţia atrage atenţia datorită faptului că suprafeţele afectate nu se bronzează, rămânând pete de piele mai deschise la culoare, boala putând fi confundată cu vitiligo.


Pitiriazisul alb
al feţei se deosebeste de celelalte forme de pitiriazis prin apariţia petelor rotunde sau ovale, de culoarea albă, scuamoase, pe faţă, gât, braţe sau umeri. Este afectată în special pielea din jurul gurii, obrajilor şi bărbiei.

 

 

 

Pitirazisul rubra pilaris este o afecţiune rară, manifestată iniţial printr-o roşeată a pielii, urmată de apariţia unor papule foliculare în stratul cornos al pielii capului.  Boala se poate agrava prin îngroşarea unghiilor sau pielii palmelor şi tălpilor. Leziunile însoţite de prurit se pot extinde pe întreg corpul.

 

Impact

Pitiriazis este o afecţiune dermatologică destul de frecventă, cele mai multe cazuri de pitiriazis rozat apar la copii și adulți tineri, cu vârste între 10 și 35 de ani.  Însă, au fost raportate cazuri şi la copii în vârstă de 10 luni sau persoane de peste 80 de ani.  S-a obsercat că boala survine de obicei primăvara sau toamnă, şi afectează mai des femeile decât bărbaţii. Cele mai multe persoane au experimentat doar un singur episod de pitiriazis în timpul vieţii, în timp ce doar una din 50 de persoane prezintă forme recidivante de boală.

Cauze

Etiologia pitiriazisului nu este întotdeanua cunoscută, dar o serie factori pot fi consideraţi răspunzători de apariţia leziunilor caracteristice:
- infecţiile bacteriene (streptococ), fungice (ciuperca Malaessia Furur) sau virale (virusul ECHO sau virusul herpetic)
- dezechilibre ale sistemului imunitar
- stresul zilnic poate predispune la apariţia afecţiunilor dermatologice
- tratamentul medicamentos (Captopril, Metronidazol sau Ketotifen).

Specialiştii în sănătate publică atrag atenţia asupra apei din piscine

Diagnostic

Diagnosticul va fi stabilit de către medicul specialist dermatolog, după examenul clinic, pe baza aspectului leziunilor şi uneori în urma examenului histopatologic. În cazul pitirazisul versicolor examenul microscopic al scuamelor,  precedat de tratarea acestora cu hidroxid de potasiu 10%, poate stabili diagnosticul cu certitudine. Se observa la microscop micelii mari, rotunjite, precum şi spori înmuguriţi cu pereţii îngroşaţi. Ciuperca Malaessia Furfur este greu de cultivat.

De  multe ori pitiriazisul este confundat cu psoriazisul. Manifestările cutanate pot fi asemănătoare, dar caracterul lor este diferit. Formele de pitirazisul prezintă manifestări acute, ce se remit relativ uşor, spontan sau prin tratament. Psoriazisul este o afecţiune cronică caracterizată prin leziuni cutanate, acoperite cruste mari, albe , bine delimitate de marginile înroşite.  Tratamentul psoriazisului este de lunga durată şi nu întotdeauna eficient.
De asemenea, pitirazisul rozat trebuie diferenţiat de sifilisul secundar (mai ales în cazul leziunilor numeroase), eritrasma, Glossary Link dermatita seboreică sau erupţiile medicamentoare. Pitiriazisul versicolor nu trebuie confundat cu vitiligo, în ciuda aspectului asemănător al pielii.


Tratament

În cele mai multe cazuri, majoritatea formelor de pitiriazis se vindecă spontan, în 2 – 12 săptămâni. Se recomandă o igienă riguroasă a pielii, iar cazurile grave se pot trata medicamentos prin:
- Creme emoliente pentru a calma şi hidratata pielea
- Creme şi unguente pe baza de corticosteroizi, care reduc inflamarea şi calmeaza senzaţia de mâncărime
- Antihistaminice (hidroxizină sau clorfenamina), pentru a diminua simptomele supărătoare
- Unguente antifungice (Ketoconazol, Clotrimazol).

Tratamentul are ca scop eradicarea infecţiei şi diminuarea senzaţiilor de prurit. Uneori, terapia cu ultraviolete poate fi utilă.
În cazul pitiriazisului rozat, s-a constatat că bronzarea intensă a pielii poate suprima erupţia cutanată.
În pitiriazisul versicolor se efectuază zilnic bandijonări cu alcool iodat şi se aplică griseofulvină sau clotrimazol pe zonele afectate. Această formăde pitiriazis răspunde bine şi la tratamentul cu sulfat de sodiu (soluţie apoasă 10%), tolnaftat soluţie, suspensie de sulfură de seleniu sau creme cu acrizorcin.

Tratamentul pitiriazisului rubra pilaris se face cu etretinat, citostatice sau vitamina A, iar leziunile se pot trata cu calcipotriol, emolienţi şi corticosteroizi.

Reflexoterapia şi afecţiunile dermatologice

Alimentație/Stil de viațã

Pentru a evita recidivele tratamentul trebuie continuat o perioadă de timp după vindecare, el fiind completat cu respectarea cu stricteţe a regulilor de igienă corporală, dezinfecţia periodică a rufăriei de pat şi corp.

Bibliografie

Henry Brainerd, Sheldon Margen, Milton J. Chatton, Elemente practice de diagnostic și tratament, Editura Medicală
www.medicinenet.com
www.nhs.uk



 

 

Ultima modificareLuni, 03 Martie 2014 18:33
O să te intereseze și: « Scarlatina Psoriazis »
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top