 Adolescența este perioada de tranziție între pubertate și vârsta adultă. Este o etapă de creștere fizică, emoțională, psihologică, socială și mentală. Cronologic, adolescența se întinde de la vârsta de 13 ani către 19. Biologic, adolescența începe cu pubertatea, perioadă în care reproducerea devine pentru prima dată o posibilitate fizică. Creșterea în acești ani este, în aparență, mai mult fizică. Adolescenții, băieți și fete, devin mai înalți și cresc în greutate, forma corpului lor se schimbă și trăsăturile feței devin mai bine definite și mai mature.
La fel de importantă este marea dezvoltare intelectuală, cu noi percepții psihologice și capacități de a înțelege chestiuni mai complexe. în plus, dezvoltarea psihologică a unui adolescent ajută la integrarea acestei multitudini de schimbări într-o înțelegere mai bună a eu-lui propriu, fizic și intelectual.
Adesea, creșterea fizică, intelectuală și psihologică are loc la momente și în ritmuri diferite. Diferențele pot duce la anxietate, conflicte și alte obstacole emoționale.
În perioada adolescenței, războiul dintre părinți și copii începe să-și schimbe alura. Această confruntare, care începe în copilărie, implică tensiunea firească dintre dependența copilului de părinții săi și nevoia lui de a fi mai independent.
Așa cum copiii sunt diferiți de adulți, tot astfel sunt și adolescenții. Adolescenții nu mai sunt copii, dar n-au devenit încă adulți. în anii de început ai adolescenței, ei încep să-și făurească o identitate care este distinctă de a părinților. Spre deosebire de grupele de vârstă mai mici, ei încep să-și asume responsabilități cu privire la propria viață și de la ei se așteaptă mai mult.
Pentru a vă păstra o relație bună, este deosebit de important pentru ambele generații - părinți și adolescenți - să comunicați cât mai mult cu putință.
Acest articol a fost citit de 416 ori.
|
|
