Aciditatea crescută a țesutului cerebral calmează crizele de epilepsie
Cercetători americani au confirmat cu instrumente științifice moderne ceva ce
era cunoscut încă din prima jumătate a secolului trecut, și anume că o scădere
a nivelului pH-ului țesutului cerebral, adică o creștere a acidității acestui
țesut, duce la calmarea crizelor de epilepsie
, informează AFP.
O echipă multidisciplinară de cercetători din Iowa a realizat această
descoperire pe cobai modificați genetic, aplicând cunoștințele moderne de
biologie moleculară pentru a confirma constatările făcute în urmă cu 80 de ani
despre calmarea crizelor de epilepsie. Concluziile lor au fost publicate în
ultimul număr al revistei Nature Neuroscience.
În prima jumătate a secolului trecut s-a constatat că o criză de epilepsie
poate fi calmată dacă persoana bolnavă respiră pentru o scurtă perioadă de timp
dioxid de carbon, gaz ce mărește gradul de aciditate al țesutului cerebral. În
anii 50 s-a observat de asemenea că însele crizele de epilepsie declanșează un
mecanism de reducere a nivelului pH-ului țesutului cerebral. Însă cheia acestui
fenomen constă în prezența în țesutul cerebral al proteinei ASIC1a, care
facilitează procesul de difuziune între celule și exterior.
Noul studiu realizat de cercetătorii americani a indicat faptul că la cobaii la
care a fost exclusă gena acestei proteine s-au remarcat niște crize de
epilepsie mult mai severe și de mai lungă durată decât la cei la care
organismul continua să sintetizeze această proteină. De asemenea, la cobaii la
care a fost incapacitată sinteza acestei proteine nu s-a mai reușit calmarea
crizelor de epilepsie prin creșterea acidității țesutului cerebral. De cealaltă
parte, intensificarea impactului acestei proteine duce la protejarea împotriva
declanșării unor crize severe de epilepsie.
Cercetătorii au descoperit faptul că în momentul declanșării unei crize de
epilepsie această proteină provoacă o creștere a acidității țesutului cerebral
pentru a stopa cât mai rapid cu putință criza.
"ASIC1a nu joacă nici un rol în declanșarea crizelor de epilepsie însă
odată ce acestea se declanșează are un rol important în stoparea lor", a
declarat Adam Ziemann, unul dintre autorii studiului. /Rompres/ Acest articol a fost citit de 1138 ori.