Abuzul sexual asupra unui copil se referă la un adult sau un copil mai mare care forțează sau convinge un copil să participe la un act sexual.
Copiii au nevoie de afectivitate. A priva un copil de contact fizic sănătos, cum ar fi îmbrățișarea, poate cauza probleme în dezvoltarea psihologică a tânărului. Copiii mici caută adesea contactul fizic cu adulții, dar nevoia lor de afecțiune nu trebuie confundată cu sexualitatea adultului. Unii adulți răspund neadecvat acestui comportament, exploatând copiii pentru propria lor satisfacție sexuală.
Copiii adesea caută un anumit contact sexual cu colegii lor. Aceasta este, de obicei, o curiozitate normală și o dorință de a experimenta. Totuși, în cazul în care copilul dumneavoastră descrie o experiență în care a fost atins într-un mod nepotrivit de către un copil mai mare sau de către un adult, luați-l în serios și adoptați măsurile adecvate pentru ca acest fapt să nu se repete.
Semne și simptome
Indiciile de posibil abuz sexual la copil sunt:
•Comportament sexual provocator sau promiscuu.
•Izolarea față de prieteni, familie sau activități școlare.
•Comportament deosebit de ostil sau de agresiv.
Uneori, medicul poate identifica o traumă a zonei genitale sau prezența infecțiilor cu transmitere sexuală. Totuși, absența oricăror semne și simptome nu este neapărat o dovadă că nu s-a produs abuzul. în marea majoritate a cazurilor de abuz sexual nu există nici o dovadă fizică de abuz.
Cum să reacționați?
Dacă bănuiți un abuz comis asupra copilului dumneavoastră, luați măsuri de siguranță pentru a nu mai fi expus pe viitor unei alte agresiuni. Duceți copilul la doctor sau la camera de urgență de la spital, de preferat undeva unde se oferă consultație psihologică de urgență și urmărire a cazului. Copilul va fi verificat și tratat de orice leziune internă și externă și va fi testat cu privire la bolile cu transmitere sexuală.
Dacă abuzul sexual a implicat violul, considerați-l ca pe un tip specific de agresiune împotriva copilului. Aceasta va ajuta la reducerea semnificației sexuale a traumei și va feri copilul de a experiementa efectul psihologic de durată. Când sunteți în prezența copilului, este mai bine ca dumneavoastră și doctorul să nu insistați asupra naturii sexuale a atacului. Dacă o veți face, copilul poate deveni nesigur și anxios, fără a înțelege bine despre ce este vorba.
Raportați abuzul autorității în drept și duceți copilul să discute cu un specialist cu experiență în consilierea copiilor victime ale abuzurilor. Această consiliere este deosebit de importantă dacă agresorul a fost un membru al familiei sau un prieten.
Nu faceți din abuz o chestiune intimă sau de familie. Majoritatea agresorilor au de-a face cu mai mulți copii. Rareori cel care a abuzat de copil este complet străin.
